Anticorupția și legăturile periculoase ale lui Biden

Prietenii și dușmanii lui Joe Biden sunt în expectativă în țările aliate din Europa Centrală și de Est. Nicăieri situația nu este mai tensionată ca în Ucraina, unde politicienii și afaceriștii se tem de o ripostă a actualului președinte, după afacerea ”Ukrainegate”, un scandal iscat pentru impeachment-ul lui Donald Trump, dar care ulterior a avut efect de bumerang asupra campania prezidențială a lui Biden.

În timpul mandatului de vicepreședinte (2008-2016), Biden a fost de zece ori in Ucraina. Nu a negat influența pe care o exercita asupra politicii de la Kiev, iar principala pârghie a fost lupta împotriva corupției. ”Nu este genul meu să spun altor tari ce trebuie să facă, însă nu există în lume nicio democrație în care să se dezvolte cancerul corupției”, spunea Biden, în 2015, în fața Radei Supreme de la Kiev. Fiind placa turnantă dintre Ucraina și SUA, Biden și-a făcut repede prieteni și dușmani la Kiev. Devenit președinte, este puțin probabil ca Biden să-i uite pe cei care au încercat să-i bage bețe în roate în Ucraina, scrie Uktainska Pravda, într-un articol ce-i trece în revistă pe amicii și inamicii lui Biden de la Kiev.

Alegerile prezidențiale din 2016,apoi scandalul impeachmentului lui Donald Trump de la începutul anului 2020, și campania prezidențială din 2020 nu fac decât să arate ce se ascunde în spatele organelor anticorupție. Cu cât sunt mai multe și mai variate, cu atât mizele politice sunt mai mari. Nu este vorba doar despre eliminarea unui flagel, ci și despre o pârghie de a influența decizia politică, numirile înalților magistrați, demiterea lor sub presiune, eliminarea unor actori importanți din lumea afacerilor, privatizările strategice, decizia strategică a statului respectiv. Nu degeaba Ucraina este campioană în Europa la numărul de instituții anticorupție create prin cooperare cu statele occidentale. Ucraina are un Oficiu Național Anticorupție (NABU), cu propriile forțe speciale, mai are un Parchet Special Anticorupție (SAPO), un Birou de Stat pentru Investigații (SBI) și chiar un Tribunal Anticorupție. Asemenea tribunale anticorupție sunt răspândite în Africa spre exemplu. Apoi, în Ucraina mai există o mulțime de ONG-uri dedicate luptei anticorupție, organizații a căror finanțare vine din Occident.

Dușmanii lui Joe Biden

Inamicul numărul unu pare a fi fostul procuror general Viktor Șokin. ”Toată lumea aștepta ceva de la vizita lui Biden la Kiev din decembrie 2015. Premierul Arseni Iațeniuk dorea ca activitatea guvernului său să fie apreciată, pentru a-și menține poziția. Biden urmărea să pună niște condiții pentru ajutoarele de miliarde de dolari. Biden urma să ofere un miliard de dolari în plus, dacă era demis procurorul general Viktor Șokin”. ”Biden a vorbit despre demiterea lui Sokin cu președintele Petro Poroșenko, însă fără rezultat. Lui Poroșenko nu-i plăcea să ia decizii sub presiune. Însă, peste două luni, i-a cerut lui Șokin să plece, spunând că Parchetul General nu a reușit să primească susținerea societății. Șokin a plecat. Vreme de trei ani, Șokin nu a făcut valuri. În 2018, vorbind la US Council on Foreign Relations, fostul vicepreședinte Biden a spus cum l-a șantajat pe Poroșenko cu un miliard de dolari, pentru a-l demite pe procurorul general. «I-am spus că plec peste șase ore. Dacă procurorul tău general nu e demis până atunci, nu primești banii. Iar nenorocitul a fost demis. Și a fost înlocuit cu cineva de încredere», a spus Biden”.

Adevăratul motiv al șantajului lui Joe Biden avea să reiasă în contextul scandalului Ukrainegate, montat de agenții CIA de la Casa Albă împotriva lui Donald Trump. Este vorba despre investigarea companiei energetice ucrainene Burisma de către procurorii ucraineni. Patronul Burisma, Mikola Zlocevski, fost ministru în timpul regimului pro-rus Ianukovici, este unul dintre oligarhii corupți ai Ucrainei. Zlocevski a ajuns să cumpere acces la vicepreședintele SUA angajându-l în conducerea Burisma pe Hunter Biden.

Al doilea inamic al lui Biden este succesorul lui Șokin la Parchetul General, Iuri Luțenko. Șokin și Luțenko au fost intervievați de avocatul lui Trump, Rudolph Giuliani. Luțenko a declarat că procurorii au descoperit plăți de milioane de dolari făcute de Burisma pentru Hunter Biden. Același Luțenko a mai arătat cum se desfășoară lupta anticorupție în Ucraina: ambasadoarea SUA, Marie Yovanovich i-a dat o listă de persoane ”intangibile”, șefi de ONG-uri, care să nu fie investigate de procurori.

Un al treilea inamic al lui Biden la Kiev este procurorul Konstantin Kulik, care a redactat un dosar despre presupusele fapte de corupție ale lui Hunter Biden, l-a tradus în engleză și l-a distribuit în Ucraina. Kulik a acuzat diplomați americani că au acoperit „infracțiunile lui Biden”. Potrivit The New York Times, demersul acesta al lui Kulik ar fi umplut paharul și a dus la retragerea ambasadoarei Yovanovich de la Kiev.

Pe lista dușmanilor lui Biden se mai află deputatul Andrii Derkaș, care a fost o sursă de informații despre ”influența ambasadei SUA asupra Oficiului Național Anticorupție (NABU)”. Același deputat a spus că ”Ucraina a fost condusă de Biden”. El a spus că ambasadoarea SUA a ”acoperit corupția internațională” cât a activat în Ucraina. Presa americană a arătat însă ca Andrii Derkaș are origini nu tocmai ”sănătoase”. Este școlit la o acadermie de informații din Moscova și este fiul lui Leonid Derkas, fost KGB-ist și fost șef al serviciilor secrete (1998-2001) ucrainene, în timpul președintelui Leonid Kucima.

Prietenii președintelui SUA

Cei mai buni prieteni ai lui Biden sunt fostul președinte Petro Poroșenko și fostul premier Arseni Iațeniuk, pentru că ambii au tăcut. Nici nu ar trebui să fie de mirare, câtă vreme Iațeniuk își datorează funcția Victoriei Nuland – despre numirea lui vorbea Nuland la telefon cu ambasadorul american, în 2004, cand a rostit celebrul ”Fuck the EU”. Iar guvernul Iațeniuk a fost o adevărată armată de mercenari, cu un contingent mare miniștri ce și-au obținut pasaportul ucrainean în noaptea de dinaintea învestirii in funcție: un leton, un armean, un georgian din trupa de șoc a lui Mihail Saakașvili și Natalie Jaresko, de origine ucraineană, născuta în Illinois, fostă angajată a Deapramentului de Stat, care a devenit ministru de Finanțe.

Poroșenko și Iațeniuk au salutat Victoria lui Biden la prezidențiale, însă pot face puține în Ucraina pentru noul președinte. Poroșenko este liderul unei mici facțiuni din Rada Suprema, iar Iațeniuk a părăsit politica.

O altă categorie de prieteni ai lui Biden sunt cei care au făcut parte din instituțiile create cu ajutorul SUA și al donatorilor internaționali. Se remarca directorul NABU Artem Sitnik. De la el au plecat informațiile care au dus la punerea sub acuzare a fostului șef de campanie al președintelui Trump, Paul Manafort. Sitnik a fost acuzat că a lucrat pentru campania lui Hillary Clinton, în 2016, implicând astfel statul ucrainean în alegerile dintr-o țară străină. Tot Sitnik era cel care, pe când era adjunctul șefului NABU, trimitea listele cu persoane investigate la ambasada SUA, iar de aici informațiile erau folosite inclusiv împotriva campaniei lui Trump. Potrivit Ukrainska Pravda, numele lui Sitnik este pe buzele tuturor ucrainenilor care vorbesc despre ”soroșiști” și beneficiarii fondurilor sale – ”grantoizii”.

În cele din urmă, Biden are și un prieten de conjunctură în Ucraina – oligarhul Zlocevski, patronul Burisma. Zlocevski este anchetat în multe dosare de corupție în Ucraina. Presa a relatat că Zlocevski a încercat să-I mituiască pe ofițerii NABU (poliția anticorupție) și pe procurorii SAPO (Parchetul Special Anticorupție) cu circa 6 milioane de dolari. Exista și o condiție, dacă agenții acceptau mita – închiderea dosarelor trebuia să aibă loc de ziua de naștere a oligarhului.

Ukrainska Pravda consideră ca Zlocevski va avea parte de zile liniștite în perioada administrației Biden. Zlocevski ar fi putut să ruineze campania lui Joe Biden, dacă ar fi oferit informații (reale sau false) despre activitatea lui Hunter Biden la Burisma. Însă Zlocevski a tăcut în toată această perioadă și i-a făcut astfel un mare serviciu lui Joe Biden, la care se adaugă și milioanele de dolari oferite anterior familiei Biden.

Nimic nu poate rezuma mai bine cele de mai sus decât o postare scurtă pe Twitter a lui Rudy Giuliani, la apogeul scandalului Ukrainegate, în decembrie 2019: ”Revăzându-mi notițele luate, cred că o investigație în Ucraina și SUA va scoate la iveală și va duce la recuperarea a miliarde de dolari furate de escroci din ambele state, la cel mai înalt nivel. Ar fi cel mai eficient mod de a apropia cele două țări”. Și să mai amintim că Giuliani spunea, în octombrie același an: „Avem multe dezvăluiri. Încă n-am ajuns la România. Stați să vedeți când ajungem la România. Uitați ce mă preocupă: omul (n.r. Joe Biden) e un escroc, un mare escroc și și-a bătut joc de Statele Unite”.