România cheltuieşte anual zeci de milioane de lei pentru asistații social. Bani care ajung uneori și la oameni în putere, sănătoși, cu gospodării înfloritoare. Au animale în ogradă, venituri din agricultură și depun la primării dosare pentru a primi bani de la buget. Alții preferă să-i bea decât să-și caute un loc de muncă. O masă electorală sigură pentru primarii care întocmesc dosare în schimbul voturilor. Însă un edil dintr-o comună oarecare arată că se poate și altfel.
Primarul din Ezeriș, județul Caraș-Severin, i-a trimis pe localnici la muncă. Ioan Rusu a refuzat să le mai dea bani nemunciți, le-a căutat de lucru și la fiecare scrutin numărul de voturi în favoarea sa a crescut. Deși cu 18 ani în urmă circa 10% din locuitorii comunei nu mergeau la muncă și trăiau din ajutoarele de la stat, acum nu mai există niciun asistat social. În anul 2000, din cei aproximativ 1.300 de săteni, 120 primeau indemnizații, cu toate că aceștia aveau din ce să trăiască.
„Aveau tractor și mașină în curte“
„Erau şi asistaţi social care aveau şi 70, 80, 100 de oi, tractor şi maşină în curte şi primeau ajutoare de la statul român, de la noi, practic, că cei care muncesc produc şi, din ce produc, plătesc şi asistaţii social. I-am pus să facă un şanţ de 100 de metri şi s-au îmbătat ca porcii, asta prin 2004 a fost“, a spus, pentru Mediafax, primarul Ioan Rusu.
În primul său mandat, edilul a luat măsuri care au dus la scăderea cu circa 75% a asistaților social. „Undeva după anul 2008 am avut şapte, opt asistaţi social, iar numărul lor a tot scăzut până am ajuns la unul şi la niciunul. Este posibil să nu ai asistaţi social, pentru că la noi în comună toată lumea munceşte, nu stă la întins mâna. Nu le-am dat ajutoare sociale când au vrut şi s-au dus ei singuri la muncă. Dacă nu primeşti pomană, trebuie să te duci să munceşti, că altfel nu merge. Ajutoarele sociale sunt obligatorii în condiţiile legii, dar unii primari mai trec şi pe lângă lege şi le dau ajutoare. La mine, dacă nu s-au încadrat în parametrii legislativi, nu le-am dat. La muncă! Nu am făcut compromisuri, că puteam să fac: îi deschid o poziţie separată la Registrul Agricol unui om, unde el nu are nimic, nevasta şi copiii, şi restul rămân pe partea cealaltă, la bunica şi bunicul sau mămica şi tăticul, şi atunci ceilalţi nu au nimic şi, cum spune legea, primesc ajutoare sociale. Asta este o posibilitate de a eluda legea, dar sunt mai multe“, a explicat primarul pentru agenția de presă.
Acesta le-a spus locuitorilor comunei că există suficiente locuri de muncă în regiune, iar banii cheltuiți pe ajutoarele sociale pot fi folosiți în alte scopuri. „Pe care am putut, am ajutat, am încercat să le găsesc un loc de muncă, am discutat cu patroni, la firme private, să meargă la muncă. Au fost discuţii şi conflicte de-a lungul anilor, unii au înţeles cu vorba bună, alţii cu legea în faţă, alţii au înţeles că nu se fac compromisuri. S-a înţeles că nu se poate, banii respectivi vin din taxele lor, din impozitele lor, din banii statului, din care trebuie să facem drumuri, străzi, apă, canal, trotuare, cămine, şcoli, alte investiţii de care beneficiază toată lumea, nu să dăm banii pe ajutoare sociale.“
„Deocamdată nu avem ce să facem”
La polul opus, comuna cu cele mai multe persoane care beneficiază de ajutoare sociale este Cătanele, din județul Dolj. Aici există 2.024 de localnici, 630 de gospodării și o școală. Mai mult de jumătate din localnici primesc ajutoare de la stat, acest fapt costând bugetul circa 100.000 lei pe lună. „Peste 60% din săteni sunt de etnie romă, iar din cele 324 de dosare, mai mult de 85% sunt ale lor. Deocamdată nu avem ce să facem. La noi nu se poate lucra în agricultură pentru că totul este mecanizat, iar în altă parte nu au unde. Însă unii romi și-au consolidat casele, mai cresc și animale, și-au trimis și copiii la școală… Sunt probleme, dar eu cred că suntem pe drumul cel bun“, ne-a declarat primarul comunei, Marius Dinulescu. Din păcate însă, în privința reducerii numărului asistaților social, acesta consideră că deocamdată nu se poate. „Primăria n-are ce să facă deocamdată. Suntem o comună în creștere, noi i-am trimis mereu la cursuri de calificare, frizerie, croitorie, uneori vin chiar ei, dar apoi trebuie să le oferi un loc de muncă și nu avem. La muncile agricole în zonă nu pot să meargă, pentru că totul este mecanizat.“ Edilul crede că vina principală pentru care atâtea persoane trăiesc doar din ajutor social aparține în primul rând parlamentarilor. „Nu avem legi nici în poliție, nici în asistență socială. Legile trebuie schimbate. De la cei suspuși nu merge treaba.“
Deși legea nu e clară, oamenii pot munci
Și primarul de la Ezeriș crede același lucru „Legea nu este clară, este lăsat loc de interpretare.“ Însă acesta spune că este și o metodă folosită de unii primari pentru a obține voturile alegătorilor. „Dacă un primar are 100 de asistaţi social la nivel de comună, multiplicat cu trei persoane într-o familie, de exemplu, sunt 300 de voturi; şi atunci el stă primar acolo cât vrea muşchiul lui. În cazul meu, la fiecare alegere, numărul de voturi a crescut. La ultimele alegeri am avut 83% din voturi. Mie nu mi-au scăzut voturile, pentru că le-am explicat celor din jurul meu că nu este corect să ne batem joc, că ne batem joc de bani şi de noi, nu de altcineva. Oamenii au înţeles în timp şi au văzut că este bine.“
Cu toate că ajutorul social este de numai 141,5 lei/lună, sunt mulți cei care preferă să trăiască din acesta și nici măcar nu-şi caută un loc de muncă, mai ales că într-o gospodărie trăiesc mai multe persoane, iar banii se adună. Un exemplu este cel al familiei lui Strugurel Stănescu, în vârstă de 47 de ani, din Pașcani, care are 10 copii, cu vârste între 7 luni şi 19 ani. Din ajutor de la stat primesc 992 lei, la care se adaugă încă 246 lei – indemnizația pentru cei trei copii care merg la școală. Masa le este asigurată la cantina socială, unde mâncarea pentru toți membrii familiei costă circa 3.000 lei. Așa se face că venitul acestora, în bani și alimente, se ridică la circa 4.000 lei/lună, și asta, în condițiile în care nimeni din familie nu lucrează.
Cei mai mulți bani merg în județul Dolj, unde există în prezent mai mult de 14.000 de asistați social. Media pe țară este de 5.500 de persoane/județ. De multe ori acestea nu au lucrat niciodată în viața lor.
Un proiect de lege uitat de parlamentari
Un proiect de lege inițiat de mai mulți deputați ALDE, aflat pe masa parlamentarilor încă din toamna anului trecut, prevede ca persoanele care prestează muncă în folosul comunității să poată fi angajate pe perioadă determinată de companii ori persoane fizice, iar banii să meargă în bugetul primăriei. Totodată, se dorește abrogarea art. 3 din Legea 416/2011, prin care cuplul necăsătorit, cu copii, care locuieşte împreună, reprezintă o familie, pentru a se stopa cazurile în care unul dintre părinți lucrează în străinătate, iar celălalt primește în țară ajutor social. O altă prevedere vrea să interzică acordarea de ajutor social persoanelor care muncesc la negru, refuzul unui loc de muncă ori al cursurilor de formare profesională.
„Asistența socială nu înseamnă să dai bani unor oameni leneși care nu vor să muncească, fără să se gândească însă că acei bani vin de fapt din buzunarul semenilor lor, care trag pe brânci pentru un ban din care să-și asigure pâinea zilei de mâine, ci să-i ajuți pe cei cu adevărat marginalizați, care nu au nicio șansă în societate“, se arată în expunerea de motive.
Din ceea ce prezentati rezulta 220000 dosare de asistati social pe tara . (~373.5 mil lei .an. Comparati cu pensile special ) .5NU sint multi. Problema mare este a familiilor care fac copii pt a primi alocatiile aferente . Copii crescuti intr-un asemenea mediu sint viitorii handicapati si asistati social . As cere ca statul sa ia copii celor care nu au resurse inca de la nastere , sa-I cresca si sa-I educe . Iar parintilor inconstienti care i-au facut nu le-as da nici un ban . As organiza cite o bucatarie de campanie itineranta dedicata unei anumite zone care sa le furnizeze 1 masa calda pe zi si nimic altceva. Iar pt aceasta masa sa execute lucrari in comuna : sapat santuri , asezat borduri din piatra de riu , etc. Nu le-as da nici un leu pe mina .