Sindicaliștii i-au cerut lui Ilie Bolojan o evaluare privind aplicabilitatea reformei administrației, deoarece „sunt instituții publice care anul trecut au executat întocmai și la timp toate dispozițiile survenite ca urmare a măsurilor de reducere a cheltuielilor”.
„Am pus dosarul pe masă, cu cifre, date, care arată că instituția asta, spre exemplu, și-a făcut toate obligațiile. Și acum să vii să spui: o luăm de la capăt, din ianuarie mai tăiați încă 10% din cheltuieli. Răstimp în care alții au tras mâțul de coadă sau n-au făcut ceea ce trebuia făcut, din varii motive, în principal protecție politică. Alții vor intra și ei, probabil, pe aceeași abordare: dacă am driblat anul trecut, mai driblăm și anul acesta”, a susținut liderul BNS, potrivit Agerpres.
„Reprezentanții sindicatelor au criticat măsurile de reducere a cheltuielilor de personal cuprinse în pachetul privind reforma administrativă și au argumentat că în prezent sistemul administrației publice este subdimensionat, iar media de vârstă a angajaților este ridicată”, transmite și Palatul Victoria.
Bolojan, presat de legea bugetului
De partea cealaltă, biroul de presă al Palatului Victoria transmite că premierul Bolojan a prezentat principalii indicatori macro-economici ai proiectului de buget pentru 2026.
„Ținta de deficit bugetar de 6,2% pe cash, investiții 7% din PIB, în condițiile închiderii proiectelor finanțate prin PNRR până la sfârșitul lunii august, o rată ridicată de absorbție a fondurilor europene și o țintă a inflației de 4% la finalul anului”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat și măsurile de relansare economică, stimularea investițiilor și competitivității. El a menționat că soluțiile dedicate IMM-uri din acest program sunt complementare celor luate anul trecut.
„Reprezentanții patronatelor au apreciat mesajul de stabilitate în economie pe care îl transmit cele două proiecte guvernamentale, măsurile de stimulare economică și de susținere a sectoarelor strategice, de încurajare a exporturilor. Aceștia au arătat că trebuie făcute în continuare demersuri pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, pentru debirocratizare și pentru susținerea IMM-urilor și a proiectelor din domeniile energie și infrastructură digitală”, adaugă sursa citată.
Dan Șucu pune trei condiții
Liderul Confederației Concordia pune trei condiții clare pentru realizarea relansării economice a României:
„Prima condiție este oprirea risipei banului public. Spre deosebire de 2009, când am avut o criză importată, România se confruntă astăzi cu o criză generată direct de costurile exagerate ale birocratizării. Dacă Guvernul nu recunoaște problema reală – ineficiența și risipa – atunci soluțiile propuse nu vor funcționa.
A doua condiție: companiile care au contribuit ani de zile la bugetul de stat și care acum sunt în pragul închiderii, din cauza scăderii cererii, trebuie sprijinite. Un sistem Kurzarbeit nu este opțional – este absolut necesar pentru a proteja antreprenorii și locurile de muncă create de aceștia.
Iar a treia condiție o reprezintă predictibilitatea fiscală. Discuțiile despre schimbarea cotei unice ne îngrijorează. Nu acceptăm ca soluția la ineficiența statului să fie, din nou, taxe pe mediul privat”.
