Articole scrise de: Ioan Vieru

O astfel de abordare transformă un individ într-un țap ispășitor, ascunzând responsabilitățile reale și subminând încrederea publică în actul de justiție

„Cazul Georgescu” reprezintă un moment crucial pentru dezbaterea publică

România trăiește o democrație de fațadă. Parlamentul mimează dezbaterea, guvernul mimează reforma, primarul mimează administrația, iar președinția mimează garanția echilibrului instituțional.

Recent, conform ICCJ, Curtea Constituțională a fost sesizată în legătură

Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului juridic românesc este (…)

Justiția română a obosit. Și nu doar puțin, ci profund, sistemic, de zeci de ani.

Statutul de magistrat trebuie să rămână o funcție de responsabilitate, nu o cale de acces la privilegii.

A transfera răspunderea de la individ la „stat” este echivalent cu a exonera vinovații. Din acest motiv, în România s-a perpetuat sentimentul impunității: nimeni nu plătește cu adevărat

Reformarea statului român nu mai poate fi amânată. Timp de peste trei decenii, România a funcționat sub un mecanism instituționalizat

România are privilegiul unei așezări geopolitice care îi oferă șansa să conteze (…)

Întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump

Aplauzele nu sunt niciodată gratuite. Ele legitimează, oferă autoritate, construiesc mituri – și, odată oferite fără rezerve, ele generează costuri.

Venirea la putere a lui Ion Iliescu în decembrie 1989 nu a reprezentat o ruptură reală de sistemul comunist, ci (…)

Nimeni nu obligă pe cineva să urmeze o carieră în magistratură. Acceptarea acestei misiuni presupune (…)

Buna credință a lui Ilie Bolojan e, poate, ultimul atu al acestui guvern.

„Reforma statului” a devenit în România o lozincă reciclată.

Fostul vicepremier  Anastasiu a introdus recent

Numirea lui Anastasiu ca vicepremier responsabil

Așa-numita „reformă” guvernamentală promovată de executivul condus de Ilie Bolojan a devenit, mai curând…

Poetul și jurnalistul Mircea Florin Șandru s-a stins din viață, lăsând în urmă un vast și valoros patrimoniu literar.

Să fim drepți: în România posttranziției, finanțatorii nu donează — investesc. În contracte, în numiri, în tăceri cumpărate și în tăinuiri viitoare.

Astăzi, la ceas aniversar, îl sărbătorim pe Dorin Tudoran,

Au lăsat răul să crească sub roba lor. L-au privit cum înflorește ca o iederă întunecată pe zidurile tribunalului,

Trebuie să încep cu onestitate — acel soi rar de adevăr curat care nu face zgomot, nu se vinde la tarabă și nu urcă în sondaje, dar rămâne, ca o flacără mică