Şeful diplomaţiei române a comis-o din nou. Se „războieşte”cu Olanda pentru o serie de declaraţii mai vechi, dar o face la câteva ore după ce guvernul din Ţara Lalelelor ne-a amânat accederea în spaţiul Schengen.
O reacţie întârziată şi interpretabilă
Joi după-amiază, doamna Maria Wilhelmina Josepha Antonia van Gool, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, a fost invitată la MAE pentru a da explicaţii privind unele declaraţii ale oficialilor olandezi referitoare la îndeplinirea de către România a criteriilor statului de drept. Concret, este vorba de unele afirmaţii ale ambasadorului Olandei la UE (făcute săptămâna trecută în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE), care a spus că există în continuare mari probleme legate de reforma justiţiei în România şi că, prin urmare, Olanda nu crede că România este un stat de drept.
De ce nu a reacţionat ministrul Teodor Baconschi imediat, în ziua când au fost făcute respectivele declaraţii – acum o săptămână -, ci abia în ziua în care guvernul Olandei a anunţat că nu agreează aderarea României în 2011 în spaţiul Schengen, nu se ştie. Şi nu se ştie nici de ce Baconschi nu a reacţionat în alte situaţii în care chiar s-au spus lucruri neadevărate despre România, pentru că, în cazul de faţă, olandezii nu sunt deloc departe de adevăr. Chemarea la ordine a ambasadoarei joi poate fi interpretată ca un act de „represalii” după decizia negativă luată de guvernul olandez. (Gestul lui Baconschi seamănă cu acela din luna ianuarie, când, aflând că aderarea la Schengen nu se va produce în luna martie, a ameninţat că România nu va vota parcursul Croaţiei spre UE.) Se impune o întrebare, dacă Olanda ne dădea joi undă verde, mai era convocată ambasadoarea pentru declaraţiile de săptămâna trecută? Mai erau deranjante pentru România respectivele declaraţii? La aceste întrebări, răspunsul este foarte uşor de dat.
Un comunicat de presă tipic comunist
Încă un aspect sare în ochi în toată această „poveste”. Este vorba de comunicatul de presă remis de MAE privind convocarea ambasadoarei Olandei. Trecem peste limbajul de lemn tipic perioadei comuniste, utilizat în redactarea comunicatului. Altceva este de semnalat.
În paragraful al doilea se menţionează că „în cadrul întrevederii, partea româna şi-a exprimat dezacordul cu privire la declaraţiile recente….”. Rezultă de aici că acest comunicat a fost dat după întrevedere. Însă exact ca în comunicatele din Scânteia anilor ’80, nu se face nici o referire la ce a spus ambasadoarea Olandei. Pentru că, bănuim, Excelenţa Sa nu a stat în faţa lui Baconschi şi nu a scos nici un cuvânt. Dar la MAE nu este pentru prima dată când transparenţa este în suferinţă.
MAE ştia că nu vom avea undă verde, dar a tăcut
Oficialii MAE au ştiut că România nu va obţine undă verde acum pentru accederea în spaţiul Schengen. Dar, pentru uz intern, după ce Parlamentul European a adoptat miercuri 8 iunie, la Strasbourg, raportul elaborat de Carlos Coelho (PPE) cu privire la îndeplinirea acquis-ului Schengen de către România şi Bulgaria, MAE a dat următorul comunicat de presă: „Prin acest vot, Parlamentul European transmite un mesaj politic clar de susţinere a aderării cât mai rapide a ţării noastre la spaţiulSchengen. Dincolo de recunoaşterea propriu-zisă a îndeplinirii criteriilor de aderare, în conformitate cu acquis-ul Schengen, grupurile politice şi parlamentarii europeni, în general, au adoptat pe tot parcursul dezbaterii parlamentare o atitudine extrem de constructivă şi foarte principială în recunoaşterea nivelului avansat al pregătirii noastre şi, pe cale de consecinţă, în declararea deschisă a susţinerii pentru aderare”.
De ce susţinem că MAE cunoştea deznodământul? Lucrurile sunt simple. Încă de luni 6 iunie, într-o corespondenţă de la Bruxelles pentru RFI, se făceau precizări privind poziţia Olandei. Vă prezentăm un fragment din respectiva corespondenţă: „De altfel, acordul de guvernare olandez stipulează că ţara nu-şi va da acordul privind aderarea la Spaţiul Schengen a României şi a Bulgariei, înainte ca aceste două ţări să fi realizat «progrese durabile şi ireversibile în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei». Olanda se aşteaptă să vadă reflectate aceste progrese în rapoartele anuale publicate de Comisia Europeană la Bruxelles. Următorul raport de acest gen este aşteptat pentru luna iulie. Chiar dacă acest raport va fi pozitiv, ministrul olandez al Afacerilor Europene a declarat că «e greu de imaginat că pe baza doar a unui raport putem vorbi despre progres sustenabil şi ireversibil»”. Orice comentariu este de prisos.
