Grupul independenţilor din Parlament – cel care a contribuit decisiv la votarea noului Cabinet Boc şi a cărui constituire a fost girată de preşedintele României – s-a mărit duminică cu încă trei demisionari din PSD. Vedetele zilei sunt Şerban Mihailescu şi Culiţă Tărâţă, clienţi ai DNA, aflaţi în 2004 printre posibilii clienţi ai “ţepelor” lui Traian Băsescu.Pe 22 februarie, se împlineşte exact o lună de zile de când senatorul Şerban Mihăilescu a fost chemat la DNA, unde procurorii i-au prezentat acestuia materialul de urmărire penală în dosarul în care este acuzat că a primit foloase necuvenite şi că a încălcat regimul armelor şi muniţiilor. Acum, Mihăilescu se alătură grupului de parlamentari independenţi aflat în graţiile lui Traian Băsescu. Acelaşi Traian Băsescu care pe 26 mai 2009 le-a cerut imperativ senatorilor PD-L să dea cât mai repede votul în dosarul DNA al lui Şerban Mihăilescu. “Preşedintele ne-a spus că nu este normal ca Parlamentul să nu dea un vot pe un dosar de mare corupţie, să dea impresia că este paravanul politicienilor. A zis că este o restanţă a Parlamentului”, declara presei un senator PD-L, referindu-se la supărarea şefului statului privind tărăgănarea votării în plen cererii de urmărire penală pentru Mihăilescu. Două săptămâni mai târziu, pe 10 iunie 2009, cu 77 voturi “pentru” şi 22 “contra”, cererea DNA era votată. Despre Mihăilescu, se ştie, a fost șeful de cabinet al ultimului premier comunist, Constantin Dăscălescu, iar în luna mai 2006, CNSAS l-a găsit maior SIE în perioada 1986-1989. Peste numai un an de zile, în urma constestaţiei făcută de Mihăilescu, CNSAS face o piruetă de 180 de grade şi decide că nu a colaborat cu Securitatea.
Culiţă Ţărâţă, rău în 2005, bun în 2009
Conform Coaliţiei pentru un parlament curat, Culiţă Ţărâţă a devenit celebru prin două afaceri: “concesionarea Insulei Mari a Brăilei, în 2001, și cumpărarea de lemn, la prețuri mici și fără licitație de la Romsilva. Pentru ambele afaceri au existat dosare la PNA/DNA, dar lui Tărâță nu i s-a întâmplat nimic rău în cele din urmă”. Nu au fost acestea singurele probleme ale lui Tărâţă, In anul 2007, ministrul de atunci al Agriculturii, Dacian Ciolos, a făcut un control de fond la firmele lui Tîrâţă, şi, conform presei de atunci, a descoperit o serie de ilegalitati. Au mai existat şi alte cercetări ale procurorilor DNA privind o acuzaţie de primire de foloase necuvenite, dar dosarul nu a intrat în lucru, din cauza unor probleme de procedură. În 2009, Culiţă Tărâţă a primit certificat de bună purtare de la chiar duşmanul corupţilor, Traian Băsescu. Şeful statului a fost invitat de onoare la sărbătoarea “Ziua Câmpului”, patronată de Tărâţă. După ce l-a acoperit de laude pe amfitrion : “aici se face agricultură performantă”, Băsescu a sugerat că ilegalităţile de care a fost acuzat Tărâţă ar constitui invenţii ale presei.
Partidul prezidenţial de centru-stânga
Luni, grupul independenţilor din Parlament urma să facă publică decizia de a pune bazele unui partid politic de centru-stânga. La întrunirea grupului a fost invitat şi Traian Băsescu. Din cauza calendarului încărcat, şeful statului a anunţat că nu poate onora invitaţia din ziua de luni. Surse parlamentare susţin că viitorul partid va fi “partidul prezidenţia de stânga”, şi că va fi condus de Gabriel Oprea, liderul independenţilor. Este de notorietate faptul că Oprea era catalogat în 2004 de şeful statului drept “ şeful mafiei lui Adrian Năstase”, dar din 2009, a devenit unul dintre favoriţii lui Traian Băsescu, devenind ministru al apărării în actualul cabinet Boc. Despre Oprea, coaliţia pentru un parlament curat a găsit printre altele că “numele său este asociat în presă unor afaceri imobiliare controversate; dosarul penal Omar Hayssam a fost disjuns pentru a permite cercetarea unor presupuse fapte de corupție ale unor membri PSD (Viorel Hrebenciuc, Ovidiu Mușetescu) între care e menționat și numele lui Oprea; are o avere care, conform declarației, depășește un milion de euro, deși din 1983 (când era ofițer în Armată) și până în 2004 a fost doar salariat al statului; ca deputat, a încasat, de la Parlament, banii pentru chirie, deși are în proprietate trei locuințe în București și în apropiere de București”
Pete negre descoperite de ONG-uri
Înainte de parlamentarele din 2008, Coaliţia pentru un parlament uninominal curat a dat publicităţii numele candidaţilor cu “probleme”. În “echipa” aliniată acum în spatele lui Gabriel Oprea se regăsesc şi “clienţi” ai ONG-urilor care au avertizat alegătorii privind “petele negre” din activitatea şi trecutul unor candidaţi. Vă prezentăm ce a descoperit Coaliţia pentru un parlament uninominal curat la unii senatori şi deputaţi din grupul parlamentarilor independenţi.
Ioan Tabugan (ex-PNL) – directorul Direcției Silvice Reşița nu poate, conform declarației sale de avere şi a celei a soției, să justifice costurile locuinței din Băile Herculane. (…) În unul din drumurile săptămânale efectuate între Herculane şi Reşița, acesta a accidentat, într-o
benzinărie, un cetățean ceh, incident muşamalizat de poliția locală.
Vasile Filip Soporan (ex-PSD) – a fost recrutat de Securitate în 1971, când era elev de liceu. A colaborat până în 1979, a arătat CNSAS. Cât timp a fost prefect (2001-2004), Soporan a luat un teren în concesiune (la Rașca), dar în 2006 Corpul de Control al Prefecturii Cluj a constatat că acea concesiune fusese făcută ilegal: preț subevaluat, fără licitație, documentele încălcau unele prevederi legale. Contractul de concesiune a fost anulat.
Gheorghe Zoicaş (ex-PSD) – migrator politic: Partidul Republican (1996) – PNL – PLD – PSD.
Eugen Nicolicea (ex-PSD) – o avere impresionantă: teren intravilan, o garsonieră, un apartament și o casă în București, o barcă cu motor, autoturism Chrysler C 300, un altul Audi TT, conturi de 80.000 de euro și împrumuturi acordate de 12.000 de euro, dividende de 135.000 de lei. Totul din salariul de parlamentar și o SRL (Galaxy)
Valeriu Steriu (ex-PSD) – firma la care era vicepreședinte, “La Dorna”, și Steriu, personal, au făcut subiectul unor acuzații de înșelăciune din partea a 26 de fermieri cu care urma să se asocieze în cadrul unor proiecte privind construirea mai multor euro-ferme din fonduri SAPARD.
Laurențiu Chirvăsuță – demisionat, în 2006, din Consiliul Județean, după ce presa locală a dezvăluit că soția acestuia era acționarul majoritar al unei firme care obținuse, în urma unei cereri de ofertă, o lucrare oferită chiar de CJ Galați. Pe de altă parte, o firmă la care figurase ca acționar (a concesionat acțiunile când a intrat în administrația județeană) a beneficiat de lucrări de reabilitare a sediilor unor primării din județul Galați.
Sorin Chivu (ex-PSD) – om de afaceri cu statul, consilier județean. Exploatează de ani buni o parte a oborului din Ploiești, pentru care plătește sume infime. Pînă în 2004 a fost „regele parcărilor“, făcând bani buni dintr-un contract dezavantajos pentru primărie. În 2007 a fost unul dintre inițiatorii unei hotărâri de consiliu local care suna așa: „Se aprobă schimbarea destinației terenului în suprafață de 12.000 mp situat în strada Găgeni, Ploiești, zonă parcuri și plantații de protecție, instituții și servicii exclusiv în domeniul agrementului, în zonă de locuințe cu regim mixt de înălțime P+1-P+4 și funcțiuni complementare zonelor de locuit“.
Corneliu Grosu (ex-PSD) – fost șef al Gărzii Financiare Mureș, apoi director al sucursalei Mureș a BRD. În calitate de director de bancă, Grosu a fost acuzat de patronul unei companii că din contul său la sucursala locală a BRD au fost făcute plăți neautorizate către trei firme care nu existau în evidența Registrului Comerțului; păgubitul și-a recuperat pierderea, iar vinovată a fost găsită doar o angajată a băncii.
Puterea are acum majoritate şi în Senat
Prin demisia din PSD a lui Şerban Mihailescu, s-a inversat raportul de forţe în Senat. Acum, coaliţia care sprijină guvernul (PD-L, UDMR, independenţi) a devenit majoritară, având 69 de senatori, în timp ce Opoziţia, PSD – PNL, are 68 de senatori. Pentru a trece legile organice însă, senatorii puterii nu au voie să aibă nici un absent, dacă nu beneficează de voturi ale Opoziţiei. În Camera Deputaţilor, puterea are 177 de voturi (168 sunt necesare pentru legi organice) în timp ce PNL şi PDS au 156. Un mandat de deputat este vacant, urma demisiei Danielei Popa.
