65.00 de oameni s-au înghesuit ca într-o cutie de sardine pe mult prea micuțul Estadio Olimpico din Barcelona și telespectatori din peste 140 de țări s-au așezat în fața micilor ecrane pentru a savura sâmbătă, la ora 17:15, ora României, un nou episod din celebrul El Clasico, FC Barcelona – Real Madrid. De ce de la ora 17:15, când e încă lumină în Spnaia și nu seara, în nocturnă ține de faptul că meciul s-a transmis pe toate continentele si fusul orar e complet diferit.
A fost spectacolul scontat doar spre final, încheiat cum îi șade bine unei astfel de confruntări, cu o senzațională răstunare de scor pe final. Real Madrid, care nu mai câștigase în capitala Cataloniei de doi ani, s-a impus cu 2-1 dar în mare măsură jocul a fost controlat de catalani, deși aceștia au avuit patru absenți importanți, în frunte Lewandowski și Pedri. Echipa lui Xavi Hernandez a deschis scorul în primele minute în urma unor erori în cascadă în apărarea Realului și apoi de două ori barele l-au salvat pe portarul oaspeților, Kepa, de la golul doi care ar fi însemnat, probabil, sentința acestui El Clasico.
Ferran Torres și Inigo Martinez au fost ghinioniștii. Însă Real Madrid are acum probabil cel mai bun fotbalist din La Liga, englezul Jude Bellingham. Care a decis să ia meciul pe cont propriu. A egalat în minutul 67 cu o rachetă care a explodat în vinclul porții lui ter Stegen, minge expediată de la aproximativ 25 de metri. Bellingham a fost judecătorul echipei lui Xavi când se părea ca nu va exista nici un învingător, în al doilea minut de prelungiri ale timpului regulamentar. Primul său El Clasico i-a prilejuit englezului o evoluție stelară, introducându-l deja, după nici un an pe Santiago Bernabeu în selecta galerie a celor supranimoțo galactici în istoria lui Real Madrid. Mai puțin stelară a fost prestația arbitrului Gil Manzano, aflat la al treilea Barca – Real din carieră, care nu a acordat câte un penalty de fiecare parte, la Araujo în careul madrilen și apoi la Camavinga în cel al amfitrionilor.
Executia lui Bellingham este revolutionara in masura in care sutul vine de nicaieri; jucatorul nu duce deloc piciorul in spate inainte de executie si d’aia am comparat-o cu „forhend”-ul modern din tenis. Uit’ici explicatia lui Rick Macci despre „forehand”-ul modern impus in tenis de Roger Federer :https://www.youtube.com/watch?v=5MHugAF2DiQ
Fundasii nu l-au atacat pe Bellingham pentru nu s-a gindid nici dracu’ ca va urma un sut; tipul nu s-a miscat aproape deloc!