Mecanismul de Verificare şi Cooperare pentru România şi Bulgaria trebuie ridicat, pentru a preveni situaţia extrem de dificilă pentru guvernanţii de la Bucureşti şi Sofia de a vedea Croaţia intrând în UE cu drepturi depline, refuzate acestor state de mai bine de şase ani. De aceea mecanismul trebuie înlocuit cu un “MCV cu faţă umană”, care să se aplice tuturor statelor UE, dar, de fapt, vizate să fie aceiaşi “copii obraznici”, cărora li se va tăia accesul la fondurile europene în cazul în care nu respectă recomandările Comisiei. Mecanismul trebuie să fie aplicat viitoarelor state membre (Macedonia, Serbia, Muntenegru, Albania şi poate Ucraina si Turcia).
Aceasta este, în esenţa, ideea centrală a unei scrisori trimisă preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European de cele trei state care s-au opus aderării României şi Bulgariei la Schengen la ultimul Consiliu JAI (Germania, Finlanda, Olanda), la care se adaugă şi Danemarca.
De altfel, ziarul austriac Ostereich scria, în urma cu două zile, că Viviane Reding, comisarul pentru Justiţie, va propune în cadrul Consiliului JAI de vineri o formulă de monitorizare asemănătoare. Se pare că Germania şi Olanda au ales să schimbe canalul prin care să fie lansată iniţiativa, care va rămâne însa de resortul lui Reding.
Fundamentele noului MCV
Iată fragmente din scrisoarea obţinută de The Wall Street Journal:
“Noi credem că un mecanism nou şi mai eficient pentru salvgardarea valorilor fundamentale în statele membre este necesar”, scriu miniştrii de Externe din Germania, Olanda, Danemarca şi Finlanda într-o scrisoare în posesia căreia a intrat The Wall Street Journal. “Noi propunem Comisiei, ca gardian al Tratatelor, să aibă un rol mai puternic în această privinţă.”
Comisia “trebuie să aibă dreptul de a interveni în cazul deficienţelor (în respectarea valorilor UE) într-un anumit stat într-un stadiu incipient-dacă este sprijinită de mai multe state membre-şi să ceară ţării să remedieze situaţia”, sugerează miniştrii. “Ca ultim resort ar trebui să fie suspendarea finanţării din partea UE.”
“Dorim să subliniem că obiectivul acestui mecanism va fi întărirea valorilor fundamentale, respectând pe deplin tradiţiile constituţionale naţionale. Mecanismul va fi nedescriminator şi aplicat tuturor statelor în acelaşi mod. Credem că odată intrat în vigoare, el va putea să sigure sprijinul public pentru viitoarea extindere”, se mai arată în scrisoare.
Documentul nu numeşte nicio ţară UE susceptibilă de a fi vizată de acest nou mecanism, însă se ştie că România, Bulgaria şi Ungaria au fost cele mai frecvente ţinte ale critcilor CE. Crearea unui asemenea mecanism va necesita unanimitate în Consiliul European, deci inclusiv votul reticenţilor britanici şi al potenţial vizatelor Romania, Bulgaria şi Ungaria. Este limpede că Bucureştiul şi Sofia vor vota pentru acest nou MVC, pentru că este usor de arătat populaţiei “fata sa umană”-el nu mai este creat special pentru Romania şi Bulgaria, ci pentru toate statele UE, deci ar fi un pas înainte.
În finalul documentului se face referire la viitoarea extindere a UE, pe care un asemenea mecanism ar trebui să o faciliteze. Nu poate fi vorba deccâ despre Balcanii de Vest şi, puţin probabil, Turcia şi Ucraina. Acestea ar fi ţările cu care Romania si Bulgaria ar urma “să facă echipă”, pe ultimul cerc al UE, după cum estima fostul preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing într-un interviu pentru Der Spiegel.
CE: O contribuţie interesantă a Germaniei, Onlandei, Finlandei…
Iată confirmarea existenţei scrisorii:
„Pot confirma primirea acestei scrisori semnate de cei patru miniştri de externe din Germania, Olanda, Danemarca şi Finlanda. Este o contribuţie interesantă care merge cam în aceeaşi direcţie cu ceea ce preşedintele Barroso a prezentat în discursul său despre starea Uniunii (…) Noi ne dorim să continuăm să lucrăm la aceste aspecte şi considerăm această scrisoare ca o importantă contribuţie”, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, Pia Ahrenkilde-Hansen, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, transmite Mediafax.ro.
Ea a reluat apoi ideile exprimate de Barroso în 12 septembrie 2012, în discursul său din Parlamentul European despre starea Uniunii, când a arătat că e nevoie de un mecanism de protecţie în statele membre a principiilor şi valorilor democratice europene şi statului de drept. Întrebată de jurnalişti dacă în scrisoarea respectivă sunt menţionate Ungaria şi România ca exemple , Pia Ahrenkilde-Hansen a refuzat să răspundă.
Despre cine să fie vorba?
Răspunde însă The Wall Street Journal, căci nu degeaba a vizitat Bruxelles-ul asistentul secretarului de Stat al SUA, Philip Gordon, în urmă cu o lună:
“Despre cine poate oare să vorbească miniştrii? Ei bine, ministrul german Guido Westerwelle a salutat Comisia în vara trecută, când a pedepsit România pentru a că nu a respectat regulile statului de drept. Şi Ungaria a avut probleme cu UE-de la legile guvernului Orban care limitează independenţa unor instituţii guvernamentale şi deciziile privind guvernatorul băncii naţionale, la noua constituţie, ale carei amendamente ce vor fi adoptate de Parlament subminează justiţia.”
