De când preşedintele Traian Băsescu a repus pe tapet problema unicameralismului, Emil Boc nici nu doreşte să asculte vreun argument în favoarea sistemului bicameral. “Orice poate PDL să negocieze, dar principiul trecerii la un parlament unicameral nu se negociază”, a declarat zilele trecute premierul Emil Boc. Cu totul alta era viziunea aceluiaşi Emil Boc în iunie 2003, când în Parlament s-a dezbătut revizuirea Constituţiei.“Noi apreciem, având în vedere şi modelele parlamentare existente, că un sistem bicameral eficient, dacă este să mai menţinem sistemul bicameral, ar fi acela prin care cele două Camere să fie separate prin atribuţii distincte şi clar precizate în Constituţie. În concepţia noastră, Senatul ar urma să se ocupe de problemele legate de administraţia locală, pornind şi de la premisa că o asemenea separare a celor două Camere ar trebui să fie continuată sau cel puţin putea fi precedată de o reformare a sistemului electoral, unde votul uninominal să vizeze Senatul, şi având în vedere legătura între senator, desemnat prin vot uninominal, şi competenţa exclusivă a Senatului pentru administraţia locală, s-ar fi justificat, într-adevăr, o asemenea separaţie, ca Senatul să se ocupe de probleme de administraţie locală. În al doilea rând, să se ocupe de problemele relaţiilor internaţionale, să vizeze aceste aspecte care ţin de integrarea României în Uniunea Europeană, să ratifice tratatele internaţionale şi, gândindu-ne din perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, vă putem asigura că aceste tratate nu vor fi puţine. Cu alte cuvinte, vom avea o Cameră specializată pe aceste domenii. Şi nu în ultimul rând, a treia competenţă, care să ţină de numirile în unele funcţii şi demnităţi publice de autoritate.
Iată, am circumscrie, într-o manieră precisă, atribuţiile Senatului, lăsând Camerei Deputaţilor – o Cameră cu preponderenţă politică, având în vedere şi desemnarea ei, în continuare, pe baza scrutinului de listă (sic!!!) – adoptarea legilor organice şi ordinare, adică procesul legislativ, cel rămas în afara celui dat în competenţa exclusivă a Senatului”.
Pledoaria lui Emil Boc (şi a PDL şi PNL) pentru un Senat care să se ocupe de problemele administraţiilor locale nu a fost acceptată de PSD şi PRM. Totuşi, ceea ce promova în 2003 Emil Boc este susţinut acum de PNL, UDMR (cele două formaţiuni rămân deci consecvente pricipiului propus în 2003) şi de PSD – social democraţii schimbându-şi poziţia datorită recomandărilor UE. Acum PDL nu mai susţine varianta (corect) propusă în 2003. şi se află în minoritate.
Boc 2003 vs Băsescu 2010
După recentele consultări ale preşedintelui Traian Băsescu cu partidele politice pe tema revizuiurii Constituţiei, şeful statului a afirmat că problemele legate de împărţirea administrativ teritorială a României ar putea fi scose de sub umbrela Constituţiei, urmând a fi reglementate prin lege organică. Traian Băsescu a făcut această propunere în contextul iminentei treceri de la judeţe la regiuni. Reprezentanţii PNL, PSD şi UDMR nu au comentat propunerea şefului statului, dar se ştie că aceste formaţiuni politice pledează categoric pentru o nouă împărţire teritorială a ţării (tot din raţiuni ce ţin de recomandările UE – n.a.). PD-L nu s-a pronunţat încă pe această temă. Avem însă o “pronunţare” a lui Emil Boc, în iunie 2003, când a respins categoric o propunere similară atunci când s-a revizuit Constituţia.
“Comisia îşi menţine punctul de vedere, în sensul respingerii acestui amendament. Primul argument ar fi acela că o asemenea reglementare nu este de natură constituţională, în sensul că nu este posibil ca printr-o lege organică să intervenim şi să creăm alte structuri administrative, odată ce ele sunt precizate prin textul Constituţiei. Iar în al doilea rând, noi am creat prin legea de revizuire a Constituţiei cadrul pentru dezvoltarea regională, pentru asimilarea fondurilor Uniunii Europene şi în acest sens la art.134 am introdus o nouă lit. g) cu următorul cuprins: «Aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene». Am avut în vedere că statul şi economia de piaţă trebuie să aibă legătură şi să fie în conformitate cu politicile Uniunii Europene în materia dezvoltării regionale. Deci, am cuprins în textul Constituţiei această dorinţă implicită de a avea alte structuri şi forme administrative pentru preluarea fondurilor Uniunii Europene”. Asta spunea Emil Boc în plenul din 25 iunie 2003 şi, la propunerea sa, amendamentul de scoatere a modificărilor administrativ-teritoriale din textul Constituţiei a fost aprobat. Rămâne de văzut dacă acum, în 2010, Emil Boc îşi va schimba poziţia, ţinând cont de recomandările venite de la Cotroceni.
