BREAKING Iohannis a anunțat că intră în „competiție” pentru şefia NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a anunțat că intră în competitie pentru şefia NATO în contextul în care marile puteri si-au aratat sprijinul pentru Mark Rutte.

„În urmă cu douăzeci de ani, drapelul României a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles, marcând ultimul pas în aderarea țării noastre la Alianța Nord-Atlantică.

Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianțe politico-militare, care, de 75 de ani, promovează democrația și libertatea, îi apără eficient pe membrii săi și a dezvoltat o rețea vastă de parteneri, alături de care promovează ordinea internațională bazată pe reguli.

Valorile cardinale ale Alianței, printre care statul de drept, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democrații autentice.

În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanții de securitate din istorie. Nicicând aceste garanții de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi.

Trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securității din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simțim protejați tocmai pentru că suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice.

Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câțiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedește a fi o amenințare gravă și de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică.

În aceste condiții, frontierele NATO capătă o importanță capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include și România, va rămâne o prioritate pe termen lung.

În tot acest context complicat, țara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate și de securitate în regiune. Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Președinte al României, am inițiat și negociat cu toate partidele parlamentare un Pact național care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților și a capabilităților noastre militare.

Suntem printre Aliații care au înțeles și și-au asumat de la început acest angajament.

România a contribuit și contribuie la misiunile și operațiile NATO. Avem o prezență militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad și contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre.

Susținem necondiționat Ucraina și contribuim consistent la susținerea puternică a partenerilor Alianței, în special a celor mai vulnerabili.

Totodată, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am adoptat strategii și măsuri pentru ca Armata României să se modernizeze complet și în același ritm cu Aliații noștri.

Avem o vecinătate complicată cu Rusia, am fost tot timpul conștienți de riscurile și amenințările care decurg din această situație și ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetățenilor noștri securitatea deplină.

România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital și investitori care să contribuie la creșterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanții solide privind securitatea națională. Iar aceste garanții sunt direct legate de modernizarea militară a țării noastre, dar și de apartenența noastră la Alianța Nord-Atlantică.

În prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca și în Uniunea Europeană. Este un statut pe care ni l-am câștigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce privește politica noastră externă și de securitate, de stabilitate, de profesionalism și de respect nemijlocit față de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană.

Mai mult, am acționat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi relația transatlantică este esențială.

Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice.

Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări.

Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale.

Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre.

Pentru toate aceste motive, am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO.

Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a declarat Klaus Iohannis.

Primele  reactii

Pîrvulescu: Sunt foarte bune şansele preşedintelui

Analistul politic Cristian Pîrvulescu este de părere că sunt „foarte bune” şansele preşedintelui Klaus Iohannis în competiţia pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.

„Preşedintele Iohannis este un politician care face calcule, care nu se expune în mod inutil, care îşi pregăteşte mişcările. Cel mai uşor este de comparat cu un jucător de şah, dar nu cu unul amator, ci cu un mare maestru. Iar această mişcare pe care o face astăzi, imediat după întâlnirea pe care a avut-o cu preşedintele Muntenegrului, pare să indice că există deja o coaliţie suficientă pentru a-l susţine, o coaliţie formată din state din Europa Centrală şi de Est.

Nu uitaţi declaraţiile făcute de Ungaria, clar împotriva lui Mark Rutte (fost premier olandez – n.r.), declaraţiile unor lideri din Ţările Baltice sau din Polonia, care susţin necesitatea unui leadership din Est la nivel european şi NATO. Toate astea arată că există şansa unei confruntări pe care nimeni nu şi-o doreşte între Est şi Vest, dar în momentul în care Estul prezintă o candidatură oficială puternică şi o candidatură a unui lider care este recunoscut la nivel european, cred că şansele preşedintelui Iohannis sunt foarte bune”, a declarat marţi, pentru Agerpres, Cristian Pîrvulescu.

Potrivit acestuia, România va beneficia de susţinerea ţărilor din Est în această competiţie.

A existat o negociere, dar nu una finală

„Încă din momentul în care au fost notificaţi reprezentanţii la NATO în legătură cu această candidatură au existat negocieri. Dar este în interesul Vestului şi al Organizaţiei Atlanticului de Nord să dovedească că sunt solidare. Deci vor trebui să depăşească rapid această situaţie, iar o candidatură din Est e foarte puternică, pentru că Estul este expus acum la atacurile Rusiei”, a precizat Cristian Pîrvulescu.
Mircea Geoană ocupă funcţia de secretar general adjunct al NATO doar pe durata mandatului actualului secretar general, Jens Stoltenberg

„Domnul Geoană ocupă o funcţie care este doar pe durata mandatului domnului Stoltenberg. Nu va continua. Este în prelungiri şi domnul Geoană, în egală măsură. Deci nu sunt funcţiile separate, ci împreună”, a mai spus analistul politic.

Ciucă  salută decizia preşedintelui României

Preşedintele Senatului, liderul liberalilor Nicolae Ciucă, a salutat marţi decizia şefului statului Klaus Iohannis de a intra în competiţia pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, precizând că PNL susţine „nemijlocit” acest demers.

„Salut decizia preşedintelui României de a candida pentru funcţia de secretar general al NATO. PNL susţine nemijlocit acest demers al şefului statului, care ar putea intra în istorie drept primul secretar general al Alianţei Nord-Atlantice provenit din Europa de Est. Este un moment care marchează modul în care România poate fi reprezentată, la 20 de ani de la aderarea la NATO”, a scris Nicolae Ciucă, pe Facebook.

El a menţionat că, într-un astfel de context geopolitic şi strategic sensibil, este nevoie ca o asemenea funcţie să revină unui lider pro-occidental, care a ocupat o înaltă demnitate publică în Europa de Est.

Potrivit liderului PNL, în interiorul NATO, România este un aliat de încredere, care îşi respectă angajamentele, iar această candidatură este sprijinită şi de tot ceea ce a realizat Armata Română în ultimii ani.

„Este vorba de asumarea unei responsabilităţi la nivelul Alianţei Nord-Atlantice după 20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al NATO şi, în felul acesta, această candidatură este sprijinită de tot ceea ce a realizat Armata Română în aceşti 20 de ani, de efortul pe care l-a făcut Armata Română şi România prin participarea la toate angajamentele la care Alianţa a fost implicată. Sigur, nu este vorba doar de Armata Română, pentru că trebuie să vedem aici întreg sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care a avut o contribuţie esenţială în realizarea acestei imagini de pilon, de pivot de stabilitate în regiunea Mării Negre pe Flancul de est şi, desigur, în interiorul Alianţei Nord-Atlantice”, a explicat Ciucă, într-o declaraţie de presă susţinută la sediul PNL.

Președintele Klaus Iohannis va face declarații de presă, la Palatul Cotroceni, de la ora 17.00. Tema declarației este legată de NATO, dar Administrația Prezidențială nu oferă și alte detalii.

”Președintele României, Klaus Iohannis, va susține marți, 12 martie 2024, ora 17:00, la Palatul Cotroceni, o declarație de presă pe tema NATO”, arată Administrația Prezidențială.