Ovidiu Galea este magistrat de aproape 20 de ani, activând inițial ca procuror și apoi ca judecător la secția penală de la Judecătoria Oradea și de la Tribunalul Bihor. Este cunoscut drept un judecător onest și calificat profesional. A dus o viață modestă alături de soție și de cei doi fii ai săi, averea sa reducându-se la un apartament situat într-un imobil vechi locuit de 15 familii și un autoturism. Cariera sa a fost însă grav afectată după ce, cu câțiva ani în urmă, s-a interferat profesional cu procurorul Ciprian Man, de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA, la care acesta a deținut funcția de șef în perioada decembrie 2013 – februarie 2017.
În decurs de doi ani și jumătate, a fost trimis în judecată în două dosare instrumentate de procurorul-șef Man, pentru fapte inventate și care nu sunt de competența DNA. În primul dosar a fost absolvit de răspundere penală după ce instanțele competente au dispus restituirea cauzei către DNA, iar structura centrală a DNA a dispus clasarea cauzei cu motivarea că faptele nu există, absolvindu-l pe judecătorul Galea de acuzația de abuz în serviciu și trimițând dosarul Parchetului competent, cu motivarea că faptele pretins săvârșite nu sunt de competența DNA. Procurorul-șef Man l-a trimis însă din nou în judecată, tot pentru o faptă care nu există.
Răfuială personală
Judecătorul Galea a devenit astfel primul și singurul magistrat din România care a fost suspendat din funcție de două ori de către Consiliul Superior al Magistraturii. Prima dată a fost suspendat pentru o perioadă de 20 de luni, iar actualmente este suspendat de aproape 6 luni. Judecătorul a devenit o țintă a procurorului DNA din două motive care exced cadrului legal și au atras răzbunarea acestuia. Primul motiv este legat de faptul că Galea nu a făcut jocurile lui Man în dosarele DNA pe care le-a judecat. Man i-a reproșat de mai multe ori că l-a pus în dificultate prin întrebările pe care i le-a adresat și prin problemele pe care le-a ridicat în cauzele în care participa ca procuror de ședință. Al doilea motiv este legat de faptul că Ovidiu Galea s-a numărat printre judecătorii care au inițiat în 2013 schimbarea din funcția de președinte al Secției Penale a Tribunalului Bihor a judecătoarei Crina Muntean, schimbare care a fost dorită și votată de 24 din cei 28 de judecători de la Tribunalul Bihor. Această schimbare a atras furia și răzbunarea procurorului Man, care se afla în relații foarte apropiate cu Crina Muntean, atât pe plan instituțional, cât și în plan personal. Crina Muntean și-a câștigat notorietatea de judecătoare de serviciu a DNA, întrucât, pe de o parte, aproba toate cererile de autorizare de percheziții și de interceptare a convorbirilor, iar pe de altă parte, pronunța soluții de condamnare în toate dosarele DNA. Dat fiind că judecătorul Galea căuta să judece obiectiv, conform legii și nu făcea jocurile DNA, trebuia dat un exemplu care să-i timoreze pe toți colegii săi de la Secția Penală a Tribunalului Bihor și nu numai.
Încă o făcătură
La 10 zile după trimiterea în judecată în primul dosar, judecătorul Galea a fost suspendat din funcție, în urma sesizării DNA, printr-o hotărâre a CSM din 30 iunie 2014. A fost repus în funcție după 20 de luni, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul DNA, menținând hotărârea de restituire a cauzei pronunțată de Curtea de Apel Cluj. În ziua în care a aflat că judecătorul Galea a fost repus în funcție și că urmează să-i fie achitate drepturile salariale cuvenite pe perioada suspendării, procurorul-șef Man l-a pus din nou sub învinuire, fabricându-i o acuzație care se dovedește a fi falsă. De data aceasta, l-a acuzat de fals în declarații, imputându-i că nu a consemnat în declarațiile de interese apartenența sa la Asociația Marea Lojă Națională din România. Judecătorul Galea a negat că ar fi devenit membru al acestei asociații masonice și a formulat o cerere de probațiune prin care i-a solicitat procurorului-șef Man să facă verificările cuvenite și obligatorii în acest sens. Man nu s-a sinchisit însă de apărările și cererile formulate de judecătorul Galea și l-a trimis în judecată pentru infracțiunea de fals în declarații, printr-un rechizitoriu emis în data de 18 ianuarie 2017, în dosarul nr. 129/P/2014, în care au fost deferiți justiției mai mulți polițiști bihoreni, în frunte cu șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, pentru pretinse fapte de corupție care nu au legătură cu fapta sa.
Procurorul-șef Man nu numai că i-a respins judecătorului Galea toate cererile formulate în apărare, dar a comis un abuz fără precedent prin faptul că i-a comunicat ordonanța de respingere a cererii în probațiune după sesizarea instanței prin rechizitoriu. Astfel, l-a privat și de la exercitarea dreptului de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei, fiindu-i refuzată practic și posibilitatea de a reformula sau completa cererile în apărare, dar l-a privat și de la exercitarea dreptului de a formula plângere împotriva măsurilor și actelor efectuate de procuror la șefii săi ierarhici și de a obține o eventuală soluție de admitere a cererilor de probe. Prin modul în care a procedat procurorul șef-Man, judecătorului Galea i-a fost încălcate atât dreptul la apărare, cât și dreptul la un proces echitabil.
Inexistența falsului
După trimiterea sa în judecată, judecătorul Ovidiu Galea a reușit să obțină dovada neapartenenței sale la organizația masonică în discuție. În urma cererii formulate de avocatul său, Radu Chiriță, Judecătoria Sectorului 2 București a răspuns, prin adresa nr. 220/BIRP din 15 mai 2017, că judecătorul Ovidiu Galea nu figurează în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor ca membru al Asociației Marea Lojă Națională din România. Ceea ce înseamnă că acuzația de fals în declarații nu subzistă și că în acest al doilea dosar se profilează o soluție de achitare, cu motivarea că fapta nu există. Exercitarea cu rea-credință a atribuțiilor de serviciu și a funcției judiciare de către procurorul-șef Man sunt mai mult decât evidente. Reaua sa credință este amplificată de alte trei aspecte ce-i sunt imputabile în cauză. Primul este faptul că i-a imputat judecătorului Galea, în legătură cu pretinsa sa conduită infracțională, că în calitate de pretins membru al organizației masonice susmenționate ar fi încălcat normele în vigoare, deoarece nu s-a abținut de la judecarea unui dosar de contencios administrativ, care i-a fost repartizat şi în care era parte (în calitate de reclamantă) o societate comercială reprezentată de un pretins membru al aceleiași loji masonice, cu care se afla în relații apropiate. Or, judecătorul Galea a formulat cerere de abținere în cauză înainte de primul termen de judecată, cu motivația că reprezentantul reclamantei este o persoană cunoscută, cu care se afla în relații de respect, dar cererea i-a fost respinsă. Procurorul-șef Man a cunoscut din timp că judecătorul Galea a procedat legal, dar a omis acest aspect, ca să poată justifica trimiterea nelegală în judecată a acestuia. Conduita legală a judecătorului a fost confirmată ulterior trimiterii în judecată, respectiv printr-o rezoluție din 9 mai 2017, de Inspecția Judiciară a CSM, care a fost sesizată în acest sens tocmai de procurorul-șef Man și a dispus clasarea sesizării, cu motivarea că nu a fost săvârșită nicio abatere disciplinară.
Eșec după eșec
Dacă un procuror anticorupție care a deținut și funcția de șef serviciu teritorial al DNA și-a permis să se comporte atât de abuziv cu un judecător care a lucrat aproape două decenii în cauze penale, vă dați seama ce soartă au avut simplii amărășteni. Dosarele în care a fost inculpat judecătorul Galea dovedesc atât lipsa de profesionalism, cât și reaua-credință a procurorilor care le-au instrumentat. În condițiile în care, pe de o parte, faptele imputate acestuia nu constituiau infracțiuni de corupție sau asimilate acesteia și nu erau de competența DNA, iar pe de altă parte, erau fapte inventate, fără suport probator. Aceste dosare mai dovedesc că cei doi procurori anticorupție au fost mânați de răfuieli și fixații personale, ce-i fac incompatibili cu profesia de procuror. Sugestiv este că numai pe parcursul a două luni, respectiv în perioada aprilie – mai 2017, procurorul-șef Man a înregistrat cinci eșecuri profesionale grave, respectiv patru achitări și o clasare după restituire (în cazul judecătorului Galea și al colegilor săi). La patru din aceste eșecuri i-a fost copărtaș și procurorul Chirculescu, care probabil că s-a speriat și s-a pensionat recent, beneficiind de o pensie lunară de 17.000 lei.
Protejat de Kovesi și de CSM
Procurorul Man este însă protejat în continuare de procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și de CSM, în pofida multiplelor și gravelor acuzații care i-au fost aduse în ultimele luni prin presă și prin sesizări adresate CSM. Reamintim că lui Man i-au fost aduse acuzații privind accederea sa în condiții dubioase la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Oradea și la Institutul Național al Magistraturii, emiterea unor soluții de netrimitere în judecată prin care a favorizat persoane apropiate tatălui său, soției sale și nașului său, de profesie avocat, intervenții în vederea soluționării favorabile a unor dosare în care au fost cercetați tatăl său, fratele său și apropiați ai familiei sale, realizarea unor înțelegeri frauduloase, nelegale, cu infractori condamnați, participarea la o infracțiune de braconaj și dobândirea dubioasă a patru imobile (trei case și un apartament) în primii patru ani de activitate. Man a fost numit în funcția de procuror-șef al DNA Oradea de către Laura Codruța Kovesi la o vârstă (33 ani) la care a devenit cel mai tânăr șef de serviciu teritorial și a fost considerat de aceasta un procuror de elită, gen Mircea Negulescu, zis Portocală, sau Jean Uncheșelu, motiv pentru care l-a promovat, de la 1 aprilie 2017, în structura centrală a DNA, la Secția de combatere a corupției. Realitatea a dovedit însă că Man este un procuror slab pregătit profesional, cu un comportament necinstit și abuziv, marcat de afecțiuni psihice, care a fost un instrument docil și util pentru actualul procuror-șef al DNA.
Fapte care nu există
Primul dosar în care judecătorul Ovidiu Galea a fost trimis în judecată de Serviciul Teritorial Oradea al DNA este dosarul 37/P/2012, care a fost instrumentat de procurorii Ciprian Man și Dan Chirculescu. În acest dosar au mai fost trimise în judecată Florica Roman, magistrat la Curtea de Apel Oradea, și judecătoarele Denisa Vidican și Raluca Cuc de la Tribunalul Bihor, care au fost și ele implicate în schimbarea din funcție a judecătoarei Crina Muntean. Rechizitoriul a fost emis în data de 20 iunie 2014, iar ulterior cei patru judecători au fost suspendați din funcție de CSM, măsură care a atras și suspendarea drepturilor salariale. Judecătorul Galea a fost trimis în judecată pentru infracțiunile de abuz în serviciu în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru altul, fals intelectual și uz de fals.
Dosarul a fost restituit DNA pentru grave carențe de drept material și procesual penal printr-o decizie a Curții de Apel Cluj (la care a fost strămutată cauza în urma cererii DNA), care a fost menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul-șef Man nu s-a conformat instanțelor de judecată și a intenționat să-i trimită din nou în judecată pe cei patru magistrați, pe aceeași stare de fapt, fără să administreze alte probe. Constatând printr-o ordonanță că a încălcat în mod repetat reguli procesuale penale, procurorul-șef al Secției de combatere a corupției, Claudiu Dumitrescu, a dispus preluarea dosarului de către structura centrală a DNA, care prin ordonanța emisă în data de 6 aprilie 2017 a dispus clasarea cauzei, cu motivația că faptele din dosarul 331/P/2016 nu există. Referitor la judecătorul Galea, s-a dispus clasarea pentru infracțiunile de abuz în serviciu și uz de fals și disjungerea și trimiterea cauzei spre soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, pentru infracțiunea de fals intelectual, întrucât nu era de competența DNA. Reaua-credință a procurorilor DNA este mai mult decât evidentă în cazul judecătorului Ovidiu Galea. Pe de o parte, referitor la infracțiunea de abuz în serviciu, s-a reținut în sarcina sa că, în complet de trei judecători, ar fi dispus preschimbarea unui termen de judecată pentru asigurarea celerității într-o cauză cu inculpat deținut, fiind singurul judecător inculpat și trimis în judecată pentru fapta imputată, din cei trei membri ai completului colegial de judecată. Pe de altă parte, în ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual și uz de fals, i s-a imputat, fără nicio legătură cu primele acuzații, dar nici cu competența DNA, faptul că patru ani mai târziu ar fi dispus îndreptarea unei erori materiale într-o sentință penală într-o zi în care… nu a fost la serviciu.
„Megacompetentul“ DNA
Al doilea este faptul că procurorul-șef Man i-a imputat că ar fi favorizat în cauza respectivă pe justițiabilul reprezentat de pretinsul prieten mason, or, în realitate, la primul termen de judecată, judecătorul Galea a admis excepția de necompetență teritorială ridicată de partea adversă și a declinat cauza Tribunalului București, care a respins ulterior acțiunea reclamantei, deci nu avea cum să-l ajute. Pentru a-și justifica acuzațiile false, Man nu numai că a refuzat să țină seama de hotărârea de declinare a competenței, dar a susținut în mod nefundamentat în rechizitoriu că l-ar fi favorizat pe justițiabilul în cauză. Al treilea este faptul că procurorul-șef Man nu a disjuns cauza față de judecătorul Galea și nu a declinat-o Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, în condițiile în care infracțiunea de fals în declarații nu este de competența DNA și nu are legătură cu pretinsele fapte de corupție pentru care au fost trimiși în judecată ceilalți inculpați în dosar. Or, acest fapt îl afectează în mod evident pe judecătorul Galea, în contextul în care a fost suspendat din nou din funcție de către CSM în data de 19 ianuarie 2017 și a obținut proba nevinovăției sale, având în vedere că se prelimină o durată întinsă a procesului raportată la numărul celorlalți inculpați, precum și la numărul și complexitatea faptelor reținute în sarcina acestora.
