În mod tradiţional, Ziua căderii Bastiliei, sărbătoarea naţională a Franţei, inaugurează exodul parizienilor spre alte destinaţii de vacanţă. Parisul se transformă însă în „cartier de vară”.
În fiecare an, între 14 iulie şi 15 august, parcurile, bisericile, muzeele găzduiesc spectacole de teatru, dans, circ, concerte de muzică de jazz, expoziţii menite să ofere celor care se hotărăsc să rămână în capitală, dar şi turiştilor, un flux continuu de evenimente culturale, în cadrul Festivalului „Paris Quartier d’Eté”.
Dacă în acest an criza economică îşi pune parţial amprenta pe sărbătorirea Zilei naţionale a Franţei, prin anularea tradiţionalului concert de pe Champ de Mars, nu înseamnă că prilejurile de distracţie vor lipsi: un concert în Piaţa Bastiliei, cu 15 muzicieni francezi şi străini (Tony Marlow, Jim Murple, Java) un cine-karaoke gigantic, cu un montaj de secvenţe muzicale celebre din filme, balurile din cazărmile pompierilor şi, bineînţeles, focul de artificii, creat de această dată în culorile francofoniei.

Georges Feydeau şi Alice în Ţara Minunilor
„Paris Cartier de Vară” propune anul acesta aproximativ 200 de manifestări. Organizatorii au decis cuvântul de ordine al festivalului: iresponsabilitatea. Într-un an de criză, în mijlocul motivelor de depresie, publicul „va trebui să râdă, să glumească, să iubească, să se dezlănţuie…”.
Teatrul îi vine în ajutor cu câteva spectacole ce se vor regăsi în stagiunea din toamnă. În primul rând, este recomandată o comedie: „La Dame de chez Maxime”, a scriitorului cunoscut şi de publicul român, Georges Feydeau, a cărei esenţă poate fi enunţată într-o singură frază, după părerea regizorului Jean-Francois Sivadier: „Ai întotdeauna un motiv pentru a fi nebun”.
Dansul îl omagiază pe Dominique Bagouet, cel care a marcat perioada contemporană a acestei arte în Franţa. „Jours etranges” şi „So Schnell” vor fi prezentate de Baletul Marelui Teatru din Geneva. Două piese „grave şi luminoase, dezlănţuite şi temperate, pentru a regăsi (…) vitalitatea coregrafului” care, între 1976 şi 1992, a marcat dansul contemporan prin viziunile sale strălucite, baroce. Un omagiu adus acestui creator format la şcoala clasică, dar adept al libertăţii de expresie a Trishei Brown şi a lui Merce Cunningham.
„La ce foloseşte oglinda? Ce vedem, de fapt, în înşelătoarele ei reflexe? Şi ce se întâmplă când ne hotărâm să trecem în spatele ei? Sunt întrebări la care răspund dansatoarea Mélissa Von Vépy şi pianistul Stephan Oliva în spectacolul „Oglindă, oglinjoară”. Melissa Von Vépy este dansatoare trapezistă, iar pianistul, mare iubitor de cinema, a improvizat un solo-omagiu lui Bernard Herrmann. Împreună au conceput un moment de mişcare vertiginoasă, cu referiri la Cocteau şi la „Alice în Ţara Minunilor”.

Trapezişti şi balet ecvestru
Francezii sunt mari amatori de circ. Spectacolele de acest gen nu puteau lipsi din programul festivalului. Pe primul loc se plasează „Aïtal”, cu cei doi protagonişti ai săi, Victor şi Kati, ale căror numere de acrobaţie sunt dublate când de poezie, când de burlesc. Zboruri prin aer, muzică, numere de magie, clovnerii refac povestea circului din toate timpurile.
Ca pendant, spectacolul „Propaganda”, al Comapniei „Acrobat”, cu Simon Yates et Jo-Ann Lancaster, doi artişti hrăniţi cu filosofia lui Gandhi şi umorul lui Stan şi Bran. Ei au inventat un cuplu de idealişti care doresc să facă revoluţia prin apologia bicicletei, celebrarea virtuţilor gimnasticii matinale şi excluderea rujului de buze, totul, desigur, bazat pe numere de acrobaţie.
Sărbătorirea unui sfert de secol de existenţă a Teatrului ecvestru „Zingaro” nu putea fi ignorată. O seară cu Bartabas propune publicului „Galop înapoi”, noul film prezentat şi la Cannes, urmat de un concert al grupului Paulus, muzician care l-a însoţit pe Bartabas de-a lungul carierei sale. Filmul, „cu toţi bipezii şi toate patrupedele sale”, este o călătorie retrospectivă şi nostalgică într-o viaţă „în afara regulilor, riscată, ireductibilă, inspirată. O viaţă sub semnul destinului de călăreţ”.
Jazzul şi „Panglica verde”
Arenele jazzului sunt partenere, de şase ediţii, ale festivalului „Paris Quartier d’Eté”. Gen muzical extreme de iubit în Franţa, jazzul este prezent şi în această vară, cu veterani ai genului sau cu tineri talentaţi, francezi sau străini, reuniţi în cvintete, triouri sau recitaluri solo. Virtuozi ai improvizaţiei, cvintetul american Contact, clarinetistul Thomas Savy şi toate stelele franceze ale genului – Michel Portal, Louis Sclavis, Daniel Humair et Jean-Paul Céléa, Christophe Marguet – jalonează luna festivalieră. Un regal se anunţă recitalul pianistic al lui Martial Solal, iar pasionaţii se vor bucura de concertul trioului Distances, cu Norma Winstone (voce), Klaus Gesing (saxofon soprano şi clarinet bas) şi Glauco Venier (pian).
În sfârşit, expoziţiile de instalaţii/performance atrag fanii artelor vizuale contemporane. „Panglica verde” reuneşte evenimente (filme, instalaţii) ale artiştilor iranieni rezidenţi în ţara natală, dar şi în Franţa, Norvegia sau în alte părţi ale lumii.
Şi, ca în fiecare an, „Paris Quartier d’Eté” propune întâlniri cu artişti, ateliere, experienţe inedite pentru descoperirea secretelor creaţiei.
O lună de zile, capitala Franţei se transformă într-o enormă scenă pe care se perindă toate artele şi o bună parte dintre artiştii autohtoni şi străini.