Cât câștigă un europarlamentar și cât de transparente sunt cheltuielile

Pe 26 mai, cetățenii statelor UE vor alege un nou Parlament European. Sunt socotite cele mai impotante alegeri europene de la prima lor organizare, în urmă cu 40 de ani. Sunt văzute ca o luptă crucială între pro-europeni și populiștii eurosceptici. Pe de altă parte, este o lupta pentru un mandat într-un parlament lipsit de drept de inițiativă legislativa și, nu de puține ori, o luptă pentru un venit lunar mare și o bătrânețe tihnită. Un grup de jurnalisti danezi dezamăgiți de lipsa de transparență a aleșilor europeni arată de ce stau lucrurile astfel.

Indiferent de anii și de mandatele de europarlamentar, fiecare ales din PE primește un salariu brut de 8.757 de euro pe lună. Dupa plata taxelor și asigurărilor, vor rămâne 6.824 de euro, o sumă care mai poate fi taxată și de statul de origine al eurodeputatului. Este un salariu mai mare decât cel pe care îl primesc deputații din majoritatea parlamentelor naționale din UE.

Se adaugă un buget lunar de circa 25.000 de euro pentru echipa de asistenți (trei sau patru asistenți la Bruxelles). Cel puțin 25% din acesti bani trebuie să revină asistenților de la Bruxelles. În cazul angajării unor asistenți în țara de pe care o reprezintă europarlamentarul, procentul care poate fi alocat merge până la 75%. Asistenții personali nu pot fi selectați dintre rudele eurodeputatului.

Apoi urmează 320 de euro pentru cheltuielile zilnice, ”cazarea și costurile conexe pentru fiecare zi în care eurodeputatul se afla la Bruxelles sau Strasbourg în calitate oficială”. Adică bani pentru restaurant, petru hotel și ”alte cheltuieli”, dupa cum arată PE. Dacă eurodeputatul nu participă la votul din PE, banii pentru ziua respectiva sunt reduși la jumătate.

Apoi, eurodeputații mai primesc anual circa 4.500 de euro anual pentru călătorii, cazare și alte costuri în altă țară decât cea de oriogine.

Marea problema pe care o identifică jurnaliștii ține de suma lunară de 4.513 euro alocată pentru costurile birourilor de europarlamentar din circumscripția națională. Sunt bani pentru chirie, telefoane, computere, organizare de întâlniri și conferințe. Banii aceștia sunt vărsați direct în contul europarlamentarului și acesta nu este obligat să dovedească în vreun fel cum i-a cheltuit. În cazul cheltuielilor pentru deplasări, ei sunt obligați să prezinte facturi pentru rambursare. În cazul banilor pentru circumscripție, nu există această obligație. Un grup de jurnaliști danezi au inițiat o acțiune la Curtea Europeană de Justiție pentru a-i obliga pe europarlamentari să prezinte documente justificatoare pentru cheltuirea acestor 4.513 euro pe lună. Curtea a respins solicitarea jurnaliștilor, arătând că ar fi un efort administrativ prea mare să se studieze milioane de documente.

În 2017, doar 53 de europarlamentari din totalul de 748 au fost de acord să prezinte documente care să justifice cheltuirea acestei sume lunare. O treime dintre ei au refuzat chiar să specifice adresa biroului de europarlamentar din țară sau au oferit adrese inexistente. ”Am crezut că Curtea de Justiție va recunoaște că există un interes public în această solicitare. Am crezut că Parlamentul European va fi preocupat de acest aspect și va profita de ocazie pentru a întări legitimitatea instituției. Ne-am înșelat”, scriu jurnaliștii danezi pentru Euobserver.

Mai departe, europarlamentarii beneficiază de rambursarea a două treimi din cheltuielile medicale. După împlinirea a 63 de ani, pot avea o pensie care se calculeaza astfel: 3,5% din salariul primit în fiecare an de mandat, însă nu mai mai mult de 70% din totalul acestor salarii.

Iar dacă un europarlamentar se retrage din PE, spre exemplu pentru a lucra într-o companie privată, el va primi o sumă calculată în funcție de numărul de ani petrecuți în PE, care poate ajunge până la circa 210.000 de euro. Iar asta indiferent de motivele pentru care eurodeputatul a părăsit Parlamentul European.