Anunțul lui Vladimir Putin legat de racheta cu propulsie nucleară Burevestnik a cam pus lumea pe jar. Donald Trump însuși crede că anunțul Rusiei privind finalizarea testelor rachetei Burevestnik este „nepotrivit“ fiindcă a fost făcut în timp ce conflictul din Ucraina e în desfășurare.
Cu toate acestea, Statele Unite nu consideră necesar să dezvolte rachete cu rază ultralungă de acțiune în cursa înarmării cu Rusia, deoarece un submarin nuclear american se află în largul coastei sale, a mai declarat Trump. El nu a negat nici faptul că administrația americană ar putea impune noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Declarațiile cheie ale lui Trump
Despre testarea rachetei de croazieră Burevestnik de către Rusia
- Rusia și SUA nu se joacă una cu cealaltă când vine vorba despre arme: „Ei nu se joacă cu noi. Nici noi nu ne jucăm cu ei. Testăm constant rachete.”
- Statele Unite nu văd nevoia de a dezvolta rachete cu rază ultralungă de acțiune în cursa înarmării cu Rusia, deoarece un submarin nuclear american se află în largul coastei sale: „Ei știu că avem un submarin nuclear, cel mai bun din lume, chiar în largul coastei lor. Deci [SUA] nu au nevoie [de rachete cu o rază de acțiune] de 8.000 de mile (mai mult de 12,8 km – notă TASS)”.
- Trump a considerat „nepotrivit” anunțul Rusiei privind finalizarea testelor Burevestnik, în timp ce conflictul din Ucraina era în desfășurare: „Un război care trebuia să dureze o săptămână intră acum în al patrulea an. Asta ar trebui făcut (pentru a rezolva conflictul – notă TASS) în loc să se testeze rachete”.
„Burevestnik” este o rachetă de croazieră intercontinentală cu rază globală de acțiune cu o propulsie nucleară
Apariția acestei arme a fost anunțată pentru prima dată de președintele rus Vladimir Putin în 2018. În timpul discursului președintelui, au fost prezentate înregistrări video ale sistemului de rachete testat . Pe 22 martie 2018, racheta de croazieră a fost numită „ Burevestnik ” în urma unui vot deschis pe site-ul Ministerului Apărării din Rusia .
Rușii au construit o rachetă unică în lume
Conform declarațiilor președintelui rus Vladimir Putin și documentelor Ministerului Apărării din Rusia, dimensiunile corpului rachetei, care este echipată cu o centrală nucleară compactă, sunt comparabile cu cele ale rachetei de croazieră Kh-101 . Raza sa de acțiune declarată este de zeci de ori mai mare decât cea a Kh-101.
Potrivit lui Pavel Ivanov, expert la Curierul Militar-Industrial, „…cea mai nouă rachetă este de o dată și jumătate până la două ori mai mare decât «101». Spre deosebire de aceasta din urmă, aripile rachetei Burevestnik nu sunt situate în partea de jos, ci în partea de sus a fuselajului. Videoclipul arată, de asemenea, proeminențe distinctive. Probabil aici este încălzit aerul de reactorul nuclear… Masa rachetei Burevestnik este de câteva ori, și probabil de un ordin de mărime, mai mare decât cea a rachetei Kh-101”.
Conform publicației Nezavisimaya Gazeta, motorul de propulsie al rachetei este pe combustibil solid. Dimensiuni: lungimea la lansare – 12 m, în zbor – 9. Corpul în proiecția frontală are forma unei elipse cu dimensiunile de 1 x 1,5 m.
Jeff Terry, profesor de fizică la Institutul de Tehnologie din Illinois, folosind analogii cu racheta de croazieră Tomahawk , a estimat puterea utilă (netermică) a motorului Burevestnik la aproximativ 766 kW . Din aceast motiv, el concluzionează că aceasta se încadrează bine în intervalul de putere potențial al unui reactor nuclear compact de generație modernă.
Caracteristici tactice și tehnice
Conform TASS, complexul de rachete este subsonic.
Traiectoria de zbor a rachetei de croazieră, ținând cont de timpul de manevră extrem de lung, conform dezvoltatorilor, oferă posibilitatea de a depăși liniile de apărare aeriană și antirachetă.
În timpul testelor efectuate cu succes, timpul de zbor a fost de 15 ore, timp în care Burevestnik a parcurs 14.000 km.
Dezvoltare
Decizia de a începe dezvoltarea rachetei Burevestnik a fost luată în decembrie 2001, după retragerea SUA din Tratatul privind rachetele antibalistice din 1972.
Potrivit ziarului Kommersant, producătorul rachetei de croazieră este Biroul de Proiectare Novator, cu sediul în Ekaterinburg, cu implicarea unor specialiști de la Institutul de Cercetare pentru Fizică Experimentală din Rusia din Sarov.
Conform ziarului Arguments and Facts, racheta Burevestnik nu va fi acceptată în serviciu înainte de 2027. Potențialul său de luptă nu este luat în considerare în Tratatul ruso-american de reducere a armelor strategice ( START III ) , care a fost prelungit până la 5 februarie 2026.
Accident suspect în timpul testelor
Pe 8 august 2019, o explozie a avut loc la un poligon de testare militară din apropierea satelor Nyonoksa și Sopka (regiunea Arhanghelsk ). Deflagrația a ucis cinci oameni de știință implicați în testare și a rănit alți trei. În Severodvinsk , situat la 30 km distanță, a fost înregistrată o creștere bruscă (între orele 11:50 și 12:20, ora Moscovei) a radiației de fond la 2 μSv / h, comparativ cu un nivel normal de 0,11 μSv/h [ 39 ] [ 40 ]. Potrivit Administrației Nordice pentru Hidrometeorologie și Monitorizare a Mediului, creșterea ratei dozei de radiații gamma la posturile sistemului automat de monitorizare a radiațiilor a fost asociată cu trecerea unui nor de gaze inerte radioactive. Niveluri ridicate de radiații beta au fost observate nu numai în Severodvinsk, ci și în Arhanghelsk, în perioada 9-11 august.
Potrivit Ministerului Apărării și corporației Rosatom, un motor de rachetă alimentat cu combustibil lichid, care folosea o sursă de energie radioizotopică, a explodat la poligonul de testare.
Experții în arme nucleare de la Institutul Middlebury de Studii Internaționale, Geoffrey Lewis și Anne Pellegrino, pe baza fotografiilor din satelit și a dovezilor indirecte, au exprimat opinia că accidentul s-a produs în timpul unui test al rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik. Ulterior, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că racheta explodată era într-adevăr racheta Burevestnik, în timp ce administrația prezidențială nu a confirmat și nici nu a infirmat posibilul fapt al testării unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară. Experții militari și-au exprimat opinia că declarația lui Trump nu s-a bazat pe rapoarte de informații, ci pe publicații media.
CNBC, citând date din serviciile secrete americane, a sugerat că explozia a avut loc în timpul unei operațiuni de recuperare de pe fundul oceanului a unei rachete cu propulsie nucleară pierdute în timpul testelor anterioare.
Evaluări și critici
Izvestia a sugerat că racheta de croazieră Burevestnik folosește un motor statoreactor, care, spre deosebire de sistemele tradiționale de propulsie nucleară, va produce „eșapament radioactiv” pe întreaga sa perioadă de funcționare [ 54]. National Interest împărtășește această opinie. Stratfor sugerează că motorul nu este un statoreactor , ci un turboreactor.
În februarie 2019, Business Insider, comentând cel de-al 13-lea test, a declarat că „racheta încă nu funcționează corect”. Citând serviciile de informații americane, raportează un singur test reușit până în prezent [ 57 ] [ 58 ] .
În august 2019, National Interest a declarat că rezultatele testelor indică faptul că programul Burevestnik este departe de a fi perfect și îi lipsește complexitatea implementării sale. Chiar dacă ar fi implementat cu succes, implementarea unui astfel de sistem ar fi costisitoare, nesigură și ar avea implicații politice [ 55 ] .
In august 2019, Foreign Policy i-a citat pe experții militari Michael Kofman (directorul programelor pentru Rusia la Centrul pentru Analize Navale (CNA)) și Ian Williams (director adjunct al Proiectului de Apărare Antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale ) ca fiind sceptici cu privire la capacitatea tehnică și financiară a Rusiei de a finaliza cu succes proiectul. Williams a declarat: „Poate că aruncă cu spaghete în perete și văd ce se lipește, dar nu cred că totul se va lipi ” .
În iulie 2020, trimisul prezidențial special al SUA pentru controlul armelor, Marshall Billingslea, a numit racheta un „sistem apocalips” și un „Cernobîl zburător”.
În limba rusă, Burevestnik înseamnă petrel, pasăre marină de culoare albă, cu spatele și aripile cenușii, care se hrănește cu pești și trăiește în colonii.
Ce s-ar schimba în România dacă am avea un guvern prietenos cu Rusia?
Două dintre răspunsuri m-au lăsat perplex.
Unul zicea că ar crește corupția și am avea oligarhi.
Altul că rușii ar căra de aici totul, ar jefui și viola ca în 1944.
Să le luăm pe rând.
Corupția este un cancer care macină societatea românească dintotdeauna, cu mici variații în diversele epoci. Nu prea văd ce ne-ar putea învăța rușii în plus, sincer.
Oligarhi? Păi avem, în toate domeniile! Cei 10 inși cu averi între 700 de milioane și 3,3 miliarde de Euro ce-or fi, cavaleri ai muncii oneste? Atenție, e vorba doar de cei declarați, fiindcă ascunderea banilor furați este o tehnică la care jmekerii noștri excelează.
Rușii ar căra tot de aici? Pe ce bază, dacă n-am fi ocupați militar? Și chiar dacă am fi, ce să care? Beamveurile SH ale bombardierilor? Datoria externă gigant?
Ar jefui și viola. Da, cunosc propaganda cu soldații ruși care fură mașini de spălat și violează în Ucraina. E probabil să fie așa, fiindcă asta fac soldații în teritoriile cucerite de când lumea. Inclusiv americanii, ca să fie limpede!
O mențiune, totuși – în 1944, jafurile și violurile au fost comise de militarii Frontului 2 Ucrainean. Trupele originare din Rusia propriu-zisă, în care Stalin avea cea mai mare încredere și care câștigaseră Operațiunea Bagration, au fost lansate pe direcția Polonia-Germania. În Europa de Sud-Est au venit ucrainenii și cei din Asia Centrală.
Concluzia?
Cultura și inteligența românului mediu sunt în cădere liberă. Cresc doar stima de sine (sub formă de fudulie) și tupeul. Adică indiciile unei imbecilități-școală.