Catedrala Neamului, marele câștigător al banilor publici

Catedrala Mântuirii Neamului este marele câștigător al împărțirii banilor la ultima rectificare bugetară.

Catedrala Neamului, marele câștigător al banilor publici

Catedrala Mântuirii Neamului este marele câștigător al împărțirii banilor la ultima rectificare bugetară.

Catedrala Mântuirii Neamului este marele câștigător al împărțirii banilor la ultima rectificare bugetară. Edificiul va primi 115,5 milioane lei, bani luați de la cercetare, autostrăzi, spitale. În ultimii șapte ani, autoritățile publice, centrale și locale s-au întrecut să aloce bani acestei construcții, pentru a-i convinge pe alegători să le dea voturile.

Deși an de an lăcașul de cult primește sume importante de la bugetul de stat, în această primăvară, inginerul-șef Vasile Crăcăoanu declara că nu mai sunt fonduri pentru continuarea lucrărilor. Și asta, în timp ce Patriarhia Română vrea să sfințească Catedrala în luna noiembrie. Este motivul pentru care se muncește acum în ritm alert la ridicarea edificiului de pe Dealul Arsenalului.

Prin ultima rectificare bugetară, Secretariatului General al Guvernului i s-au acordat 150 milioane lei, din care 115,5 milioane lei vor merge la construcția Catedralei Neamului. Prin comparație, lucrărilor la podul peste Dunăre de la Brăila li s-au alocat 23,8 milioane lei, adică de patru ori mai puțin.

Bani pentru voturile enoriașilor

Atât Guvernul, cât și autoritățile locale dispun periodic alocarea de sume importante de bani pentru edificiul de cult din interese politice. Întrucât circa 87% din români au încredere în Biserică, politicienii români vor să-și asigure voturile credincioșilor.

Eu cred că este normal, logic, de bun-simț și legal ca pentru un contract aflat în derulare care are nevoie de plăți și pentru a respecta ceea ce s-a angajat cu partea de constructori și pentru un obiectiv atât de important pentru întreaga noastră țară, această Catedrală, să alocăm bani pentru ca în luna noiembrie să fie prima slujbă, cum s-a promis de către Patriarhie, a acestui nou lăcaș de cult, într-un An Centenar și așa mai departe. Este o abordare logică corectă. Și în 2015, când eram ministru de Finanțe, al rectificarea din vară am alocat o sumă de 25 milioane lei pentru lăcașul de cult Catedrala Neamului“, afirmă acum ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici.

În urmă cu numai un an, acesta propunea impozitarea Bisericii și făcea apel ca această instituție să se adapteze cerințelor secolului 21.

Biserica trebuie să înţeleagă şi să aleagă. Trăim în secolul 21. Este nevoie de bani, de foarte mulţi bani. Sunt subiecte pe care Biserica probabil nu le îndrăgeşte, dar trebuie să găsim un compromis. E o discuţie pe care am început-o în 2015 cu patriarhul, nu într-un mod direct, dar am lăsat să se înţeleagă că undeva, cândva, într-un viitor foarte apropiat, trebuie să discutăm despre acest subiect. Putem să găsim o formulă pe care şi Biserica să o accepte şi populaţia să o primească foarte bine, şi anume: trebuie să vedem care sunt acele activităţi cu caracter economic care pot fi impozitate“, spunea acesta pe vremea când era consilier al fostului premier Mihai Tudose.

PMB – bani de la spitale și transport pentru Biserică

Primăria Capitalei a alocat construcției Catedralei Neamului 19,5 milioane lei în 2018. Este de așteptat însă ca până la sfârșitul anului să mai fie acordați și alți bani lăcașului de cult. Banii direcționați în acest an de către Primăria Municipiului București către edificiu au dus la scăderea cu circa 46 milioane lei a bugetelor destinate mijloacelor de transport public și dotării spitalelor cu echipamente medicale. Poliției Locale i-a scăzut bugetul cu 8 milioane lei, de la Administrația Lacuri, Parcuri și Zone de Agrement au fost luate 3 milioane lei, iar de la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, alte 4,8 milioane lei.

Catedrala Neamului a mai primit, în 2017, 20 milioane lei de la PMB, alte 20 milioane lei de la Primăria Sectorului 1, plus 5 milioane lei de la Primăria Sectorului 5.

Lucrările la Catedrala Neamului au început în 2011, majoritatea banilor provenind din fonduri publice. Aproape în fiecare an, sume importante din bugetul de stat au mers pentru construcție. În anul 2016 nu au fost alocate sume de la autoritățile centrale, însă Primăria Municipiului București și primăriile de sector au direcționat sume importante pentru ridicarea edificiului.

Lăcașul de cult a primit, în cei 7 ani de când s-a început construcția, aproximativ 340 milioane lei de la autoritățile administrației publice centrale și locale. Alte sume provin din donațiile credincioșilor din țară și din străinătate.

Distribuie articolul pe:

17 comentarii

  1. Ne-ne ‘@ sanman’ alta gaselnitza…
    Ministru’ care al Apararii vr’a meletarie cu arcanu…cred ca ei,la minister,si-au dat seama de comenziile facute ‘intr-0 veselie’ de mii de tancuri,de transportoare blindate inclusis de vr’o 7-800 de camioane babane…pentru care nu au oameni ‘pregatiti’ nici sa parcheze aceasta tehnica ! Si unde sa le duca ca fostele unitati militare(inclusiv poligoane)sau cam evaporat… Intrebarea-intrebatoare e:-Are ministerul,pentru aceste masinarii,un minim de vr’o 10-12.000 de militari care sa le manuiasca(soferi,mecanici,ochitori,tragatori si de ce-o mai fi nevoie) ?!?
    Cine stie,cine stie…?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.