Câți bani pierd companiile falimentare cu șefi plătiți regeşte pentru pagubă

Companiile falimentare ale României sunt păguboase pentru stat, dar avantajoase pentru șefi. 

20 august 2025. A treia zi de când robinetul se încăpățânează să nu dea un strop de apă caldă. Este una dintre cele mai mari avarii la conductele gestionate de Termoenergetica, defunctul RADET. Aproape tot Bucureștiul este lipsit de minimul confort câștigat cu greu în decembrie ‘89. 

Locuitorii Capitalei o duc așa de ani de zile deja. Dimineața au deprins o nouă rutină. Pe lângă aplicația de știri, deschid negreșit și aplicația Termoenergetica. O găselniță modernă pentru probleme de secol trecut, care anunță sec că nici azi nu curge apă caldă la robinet. 

Dușuri reci pentru bucureșteni, salariu călduț pentru directorul Termoenergetica

Termoenergetica este una dintre multele companii falimentare ale statului român. Într-un top publicat de AMEPIP figurează cu profit zero. De fapt, compania înregistrează pierderi. În catastifele statului, pierderile se contorizează mai blând, cu un zero în dreptul profitului. 

La începutul anului, compania cumulase datorii la Elcen de 1,4 miliarde de lei. Facturi neachitate. Pierderile anuale au depășit 200 de milioane de lei, aproape 40 de milioane de euro, conform bilanțului din 2024. 

Directorul Adrian Mircea Teodorescu a încasat un venit anual net de aproape 260.000 de lei, adică peste 4.200 de euro pe lună. 

Prin contractul de mandat, Teodorescu a primit și alte beneficii:

• în cazul decesului mandatarului, se acordă un ajutor de înmormântare în sumă de 15.000 lei, la cererea familiei, cel târziu o dată cu drepturile băneşti cuvenite la zi; 
• în cazul decesului unui părinte, se acordă mandatarului un ajutor de înmormântare în sumă de 3.500 lei; 
• pentru naşterea/adopția fiecărui copil al mandatarului, se acordă un ajutor în sumă de 10.000 lei; 
• se acordă mandatarului, o singură dată pe an, un ajutor pentru boli grave sau incurabile şi urgenţe medico-chirurgicale în sumă de 6.800 lei; 
• se decontează mandatarului, o singură dată pe an, contravaloarea serviciilor turistice sau de tratament în suma de 1.600 lei;
• se asigură mandatarului servicii medicale sub formă de abonament, în condițiile acorde salaríaților companiei. 

Metrorex, mai mulți bani pe bilet, dar tot pe minus

O altă companie de stat cu „profit zero”, a se citi pierderi, este Metrorex. În jur de 500.000 de bucureșteni merg zilnic la muncă cu metroul, iar de ceva vreme prețul unei călătorii a ajuns să coste 5 lei.

Cu toate premisele promițătoare, Metrorex a ieșit tot pe minus. A avut pierderi de peste 186 de milioane de lei, în jur de 36,6 de milioane de euro. Dar în raportul conducerii pierderea e prezentată ca un succes. 

„Rezultatul exercițiului financiar în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2024 al Metrorex S.A. a fost pierdere, în valoare de 186.832,73 mii lei, cu 53,06% mai mică decât cea programată în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 502 din 16 mai 2024.”

Mariana Miclăuș este de trei ani și jumătate director general al Metrorex. Potrivit declarației de avere din 2024, a primit un venit net anual de 181.800 de lei. Aproximativ 3.000 de euro, lunar. În 2025, nu a mai depus declarația de avere, după decizia CCR care a eliminat obligativitatea.

CFR S.A., una dintre companiile falimentare ale României. Pierderi de zeci de milioane de euro. Directorul câștigă peste 6.500 de euro pe lună

CFR S.A. este printre campionii pierderilor anuale. Înregistrată în catastifele statului cu profit zero, compania a avut, de fapt, pierderi de aproape 280 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 55 de milioane de euro. 

„Balanța de verificare la data de 31.12.2024 CFR SA prezintă un rezultat brut – pierdere în sumă de 278.733,93 mii lei, rezultat obținut ca diferența între veniturile totale în valoare de 5.890.344,42 mii lei și cheltuielile totale în valoare de 6.169.078,35 mii lei”, arată raportul pentru 2024. 

Directorul CFR S.A, Alexandru Simu, a câștigat 400.000 de lei net, în 2023. Peste 6.500 de euro pe lună. Potrivit declarației de interese, Simu era și membru în Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) al EximBank, cu un venit anual de 258.000 lei (peste 4.200 de euro pe lună). Venitul său lunar din 2023 a depășit 10.700 de euro. 

CFR Marfă, pierderi record în 2024

O situație și mai rea este la CFR Marfă. Pierderi de 320,8 milioane de lei, circa 63 de milioane de euro, mai mari cu aproape 40% față de 2023.

Fostul director al companiei, Daniel Apostolache, a câștigat aproape 246.000 de lei, în 2024. Peste 4.000 de euro lunar. Acesta a demisionat în martie 2025.

O lună mai târziu, CFR Marfă a intrat în insolvență, iar Apostolache a ajuns director la Carpatica Feroviar, noua companie de stat care va lua locul celei falimentare. 

În moarte clinică, Unifarm rămâne o vacă de muls

Un alt exemplu de companie cu pierderi masive este Unifarm. Societatea care a intermediat în pandemie toate marile achiziții de măști, dezinfectant și aparatură a ajuns în groapă. Profitul zero de pe site-ul AMEPIP este doar un paravan pentru pierderile de peste 354 de milioane de lei (aproape 70 de milioane de euro), de șase ori mai mari decât în 2023. De observat că cele mai mari cheltuieli au fost cu distrugerea unor mărfuri. 

Adrian Dobre, directorul Unifarm, a câștigat, în 2023, potrivit declarației de avere, aproape 240.000 de lei. 3.900 de euro, net, în fiecare lună.

Anastasiu: Statul pierde lunar peste 41 de milioane de euro din cauza companiilor falimentare

Fostul vicepremier din Guvernul Bolojan, Dragoş Anastasiu, a declarat că 266 de companii publice generează pierderi anuale de 2,5 miliarde de lei (aproape 500 de milioane de euro). Înseamnă peste 41 de milioane de euro, lunar.  

Șapte companii au pierderi de două miliarde de lei (aproximativ 400 de milioane de euro), după ce primesc subvenţii. Anastasiu a dat ca exemplu CFR SA, CFR Marfă, Termoenergetica, Metrorex, Electrocentrale Craiova SA și Unifarm SA, potrivit news.ro.

Legea care condiționează veniturile de performanță nu îi atinge pe șefii actuali

Noua lege a guvernanţei corporative limitează indemnizațiile șefilor companiilor statului și impune criterii de performanță mai clare pentru acordarea componentei variabile din salariu. În plus indicatorii financiari, care sunt mai ușor cuantificabili, vor fi într-o proporție mai mare luați în calcul atunci când va fi stabilit succesul echipei de management.  

Actul normativ spune că indemnizația fixă a membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație nu poate depăşi maximum de două ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pe ramură.

Remuneraţia membrilor executivi ai consiliului de administrație este formată dintr-o indemnizație fixă lunară și o indemnizatie variabilă. 

Indemnizația fixă nu poate depăşi maximum de trei ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată. 

Componenta variabilă se acordă anual şi nu poate depăşi maximum de două ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar. În plus, se acordă doar în anumite condiţii:

• compania nu are datorii restante faţă de bugetul general consolidat; 

• compania nu are datorii restante faţă de furnizori şi faţă de alţi creditori; 

• compania are programele de investiţii implementate conform graficelor de execuţie;

• compania nu are înregistrate pierderi contabile anterioare şi nu înregistrează pierderi contabile curente; 

• nivelul ratei de profitabilitate determinată ca raport între profitul net şi cifra de afaceri este mai mare de 5%; 
• creşterea cifrei de afaceri în anul curent faţă de anul precedent este mai mare de 2,5%;

Proiectul este plin de excepţii însă. În cazul regiilor autonome care au o cifră de afaceri de peste 7.300.000 euro şi cel putin 50 de angajați, componenta variabilă este maximum de trei ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut pe ramură. 

La nivelul companiilor care au, cumulativ, o cifră de afaceri de peste 7.300.000 euro şi cel puţin 50 de angajaţi, indemnizaţiilor fixe ale membrilor executivi şi ale directorilor nu pot depăşi de patru ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pe ramură.

Iar în cazul societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată, cuantumul indemnizaţiei fixe nu poate depăşi maximum de 5 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar.

Legea acționeazǎ doar pentru viitor, pentru ca actualii șefi au contracte ,,încheiate blindat”, explicǎ Ilie Bolojan.