Ce este recesiunea și cum se manifestă?

Totuși, omului de rând aceste noțiuni i se pot părea abstracte și de neînțeles. Ce este, de fapt, o recesiune? Cum ne-ar putea afecta pe noi, ca oameni simpli, dacă acest scenariu se va materializa?

Ce este recesiunea și cum se manifestă?

Recesiunea este o perioadă de declin economic caracterizată prin scăderea activității economice pe termen lung, ceea ce se traduce printr-o reducere a PIB-ului național timp de cel puțin două trimestre consecutive. În această perioadă, consumul scade, încrederea consumatorilor și a investitorilor se reduce, iar ratele șomajului tind să crească.

La noi în țară, recesiunea ar putea fi agravată de o combinație de factori interni și externi, inclusiv inflația ridicată, scăderea cererii externe din cauza turbulențelor economice globale și politica fiscală dificilă.

Risc de șomaj în rândul angajaților și o putere de cumpărare greu încercată

Unul dintre cele mai evidente efecte ale recesiunii este creșterea șomajului. În timpul unei recesiuni, companiile se confruntă cu scăderea veniturilor și, de multe ori, sunt nevoite să își reducă costurile, ceea ce poate include și concedieri.

În România, unde piața muncii este deja tensionată în anumite sectoare, acest lucru ar putea însemna o presiune suplimentară asupra angajaților, în special asupra celor cu joburi mai puțin calificate sau care lucrează în domenii sensibile la fluctuațiile economice, precum comerțul sau turismul.

De asemenea, în condițiile unei inflații de aproape 10%, puterea de cumpărare a angajaților va scădea semnificativ, chiar și în cazul în care salariile vor rămâne constante sau vor crește doar marginal.

În paralel, creșterea costurilor vieții va face ca o mare parte din populație să resimtă efectele directe ale recesiunii. Creșterea prețurilor la energie, combustibili și alimente, alimentată de inflația deja ridicată, va pune o presiune suplimentară pe gospodării. Aceste costuri vor eroda veniturile deja modeste ale multor români, iar aceștia se vor confrunta cu dificultăți în a-și acoperi necesitățile de bază.

Nici IMM-urile nu vor scăpa de efectele negative ale unei potențiale recesiuni

Una dintre cele mai vulnerabile părți ale economiei românești în fața unei recesiuni va fi sectorul IMM-urilor. Aceste firme reprezintă un pilon important al economiei, dar sunt de obicei mai puțin pregătite pentru a face față unei perioade de criză economică prelungită.

În condițiile în care deficitul bugetar al României este deja unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar datoria publică depășește 50% din PIB, resursele guvernamentale pentru susținerea afacerilor mici și mijlocii vor fi limitate.

Aceasta înseamnă că multe dintre aceste firme nu vor putea beneficia de măsuri de sprijin pe termen lung. Altele vor fi nevoite să închidă sau să reducă semnificativ activitatea.

Într-o perioadă de recesiune, accesul la credite devine mai greu. De asemenea, costurile acestora pot crește din cauza riscurilor percepute de bănci. În aceeași ordine de idei, scăderea cererii interne și externe pentru produse și servicii poate duce la scăderea veniturilor firmelor mici, care nu dispun de rezerve financiare suficiente pentru a face față unei perioade de stagnare economică.

Astfel, putem considera că falimentele vor fi inevitabile, iar multe afaceri vor fi nevoite să pună lacătul pe ușă.

Contextul economic intern nu ne este deloc favorabil

Situația economică actuală a României cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB și o datorie publică de peste 50% din PIB, dar și cu un deficit pronunțat al contului curent adaugă un strat suplimentar de complexitate în fața unei posibile recesiuni.

În astfel de condiții, guvernul are o marjă de manevră redusă pentru a implementa politici fiscale stimulative. Printre acestea: scăderea impozitelor sau creșterea cheltuielilor publice pentru a susține economia.

De asemenea, politicile de austeritate ar putea fi o opțiune dificil de evitat, în special în contextul unui deficit bugetar deja ridicat.

Economiștii avertizează că România ar putea fi nevoită să adopte măsuri de ajustare fiscală mai drastice. Aceste măsuri ar putea include reduceri de cheltuieli publice, inclusiv în domenii sensibile precum sănătatea și educația. De asemenea, procesul de consolidare fiscală va continua să afecteze în mod direct nivelul de trai al populației. În acest context, măsurile guvernamentale destinate să reducă deficitul ar putea adânci efectele crizei economice asupra celor mai vulnerabile segmente ale societății.

În aceste condiții, în fața unei recesiuni iminente, românii vor trebui să își ajusteze așteptările economice. In plus, trebuie să adopte comportamente mai prudente în ceea ce privește economiile și cheltuielile.

Într-un context de incertitudine economică, este esențial ca atât angajații, cât și antreprenorii să își pregătească planuri financiare clare. Ei ar trebui să-și optimizeze cheltuielile și să încerce să economisească pentru perioadele mai dificile ce ar putea urma.