Traian Băsescu, acuzat în ultimul timp că a cheltuit mii de euro din banii publici ca să meargă prin ţară în campanie pentru Mişcarea Populară, nu va reprezenta România la Adunarea Generală a ONU, preşedintele invocând un motiv incredibil: lipsa banilor. Băsescu a anunţat marţi că şi-a anulat deplasarea la sesiunea la nivel înalt a Adunării Generale a ONU de la New York din septembrie din „motive bugetare”.
„Vreau să vă spun că şi eu am anulat zborul la sesiunea plenară a ONU exact din motive bugetare, dacă cineva are o curiozitate de ce nu mai plec în Statele Unite în septembrie. Din acest motiv”, a anunţat Băsescu, marţi, la o întâlnire cu ambasadorii români. Băsescu nu a explicat cum stau lucrurile cu „motivele bugetare” şi cine-i de „vină” pentru această situaţie. De asemenea, nu a explicat care este motivul real pentru care nu reprezintă de fapt România la o reuniune internaţională importantă. La Adunarea Generală a ONU ar putea fi luat în discuţie şi cazul Siriei.
Anunţul lui Băsescu vine în contextul în care, între o şedinţă controversată a CSAT dedicată CFR Marfă şi „Cireşica”, restaurantul său preferat, preşedintele a zburat în ultimele două luni în nenumărate judeţe ca să participe la diverse întruniri publice, fiind acuzat că face campanie electorală noului său partid pe bani publici.
Cazul Siria. Ce nu îl mână de fapt în „luptă” pe preşedinte?
În ce priveşte Siria, Băsescu i-a surprins oarecum marţi, pe unii, prin atitudinea legată de această ţară. Traian Băsescu vrea „menţinerea liniilor de politică externă” cu Siria şi, ca şi Rusia, cunoscut aliat al regimului criminal de la Damasc, a vorbit de „prudenţă” în scest caz, mesaj repetat obsesiv în ultimul timp de ruşi. Traian Băsescu, care a avut relaţii foarte bune cu Bashar al-Assad, la vedere, nu are „certitudini” ca americanii sau alţi aliaţi ai României, printre care Franţa şi Marea Britanie, în privinţa atacului cu arme chimice.
„Există analizele noastre (făcute de cine? – nr.) cu privire la utilizarea gazelor toxice de luptă în Siria, dar nu avem nicio certitudine. Imediat ce vom avea o poziţie a experţilor ONU, România se va pronunţa. Dar, până atunci, avem doar informaţii neconfirmate. Sigur că excludem posibilitatea să avem vreun fel de relaţii cu vreun stat care ar fi utilizat gaze toxice de luptă, indiferent care ar fi numele acestuia. Dar, până atunci, poziţia mea este legată de prudenţă. (…) Sigur, prudenţa noastră are o limită, şi anume aceea în care ni s-ar solicita să ne solidarizăm cu aliaţii noştri. O vom face fără rezerve. Până când acest lucru se întâmplă, opţiunea mea este pentru prudenţă şi pentru menţinerea liniilor de politică externă pe care le-am avut până acum, fie că vorbim de Orientul Mijlociu, de Siria, de Primăvara Arabă”, a afirmat Băsescu, care a vorbit şi de „consecvenţă” în acest caz.
În aceeaşi linie, anul trecut, când ambasadele statelor occidentale se închideau în Siria în semn de protest faţă de masacrul de acolo, Traian Băsescu refuza să adopte o poziţie similară aliaţilor.
„A existat inclusiv propunerea (la Consiliul European – nr.) de a ne retrage toţi ambasadele (n.red. din Siria). Nu a fost adoptată, România, spre exemplu, având obiecţiuni la această propunere, pornind de la realitatea că 11.000 de cetăţeni români se află sau s-au aflat în Siria”, declara Băsescu în martie 2012. Ulterior, majoritatea statelor UE şi-au închis ambasadele, nu însă şi România. Legat de acest lucru, Titus Corlăţean, ministrul de Externe, a transmis marţi seară la Realitatea TV că în Siria ar mai fi 8.000 de cetăţeni români, dar că oricum nu se mai ştie prea multe despre ei – deşi avem ambasadă acolo – pe motiv că nu sunt o comunitate omogenă.
În vara anului trecut, Ministerul român de Externe a recomandat Guvernului şi Preşedinţiei României expulzarea ambasadorului Siriei la Bucureşti, o masură similară celor luate de aliaţii occidentali, în semn de protest faţă de masacrul din oraşul sirian Houla, în care peste 100 de oameni au fost uciși, aproape jumătate dintre ei fiind copii. De asemenea, ministerul a propus rechemarea ambasadorului român de la Damasc.
„Am remis primului-ministru şi preşedinţiei ţării propunerea de expulzare a ambasadorului Siriei la Bucureşti şi de rechemare a ambasadorului român din Siria. Acolo s-au petrecut fapte intolerabile. Condamnăm omorârea atâtor civili sub impactul autorităţilor”, declara ministrul de Externe de atunci Andrei Marga.
Propunerea MAE venea după ce mari capitale europene au decis acest lucru. Ambasadorilor sirieni li s-a pus în vedere în vara anului trecut să părăsească ţările în care au fost acreditaţi în 72 de ore în Franţa, Marea Britanie, Germania, Spania, Belgia, Bulgaria. Ambasadorii sirieni au fost expulzaţi şi de la Washington, Canberra, Tokyo.
Imediat după ce a fost făcută publică propunerea MAE, premierul Victor Ponta a declarat că o astfel de decizie este justă, și că în Siria mai trebuie păstrat doar personal tehnic, pentru că acolo trăiesc câteva mii de români.
Președinția nu a dat curs solicitării MAE. ”Președinția a menționat faptul că nu acceptă propunerea noastră”, transmitea Andrei Marga ulterior.
Traian Băsescu şi Bashar al-Assad s-au întâlnit ultima oară în 2010, când dictatorul sirian a venit la Bucureşti, fiind tratat cu onoruri şi cu mese la restaurant. Siria este ţara care ni l-a găzduit pe Omar Hayssam după ce a fost scăpat de autorităţile române. După revenirea teroristului în ţară, analişti au avansat ipoteza conform căreia în spatele acţiunii s-ar fi aflat negocieri între autorităţile române şi regimul criminal de la Damasc, iar „prudenţa” de acum a preşedintelui ar fi determinată şi de acest lucru.
