Joe Biden va susține luni un discurs de rămas bun pe teme de politică externă, discurs în care liderul american va afirma că lasă SUA mai puternică pe scena internațională decât atunci când îi succedase lui Donald Trump, a anunțat vineri un înalt responsabil american.
Cu o săptămână înainte de plecarea sa de la Casa Albă, intervenția lui Joe Biden la Departamentul de Stat urmează să pună accentul pe eforturile menite să întărească NATO și să susțină Ucraina în fața invaziei ruse.
Biden intenționează să sublinieze de asemenea măsurile luate pentru a extinde alianțele SUA în regiunea Asia-Pacific, pentru a face față unei Chine tot mai ofensive, precum și pentru a combate încălzirea climatică.
‘Atunci când președintele Biden și-a preluat funcția, alianțele noastre erau serios slăbite’, a declarat sub acoperirea anonimatului un responsabil al administrației americane.
‘În timpul discursului său, președintele Biden va sublinia modul în care alianțele și parteneriatele noastre sunt mai puternice ca niciodată datorită muncii noastre’, a adăugat el.
Potrivit acestei surse, președintele aflat la sfârșit de mandat va evoca de asemenea sprijinul pentru Israel, când această țară ‘a fost atacată’, însă nu prevede să menționeze eventuale progrese în vederea unui armistițiu în Gaza.
Potrivit media americane, democratul de 82 de ani va susține de asemenea un discurs mai general înainte de a ceda locul la Casa Albă republicanului Donald Trump, pe 20 ianuarie.
Declarațiile acestuia din urmă după ce a fost ales lasă să se prevadă o politică externă americană marcată de intimidare și provocare, asemănătoare celei din primul său mandat (2017-2021).
Miliardarul a proferat amenințări economice la adresa Canadei și Mexicului, a refuzat să excludă opțiunea militară pentru a anexa canalul Panama și Groenlanda și a evocat întrevederi cu liderii rus și chinez.
Înlăturarea președintelui sirian Bashar al-Assad a pus Statele Unite, Israelul și Turcia pe calea rapidă către o conflagrație mai largă și mai violentă.
Statele Unite ale Americii, Israelul și Turcia nu sunt aliați care încearcă să atingă același obiectiv (răsturnarea lui Assad), ci dușmani înverșunați hotărâți să-și impună propria viziune strategică asupra întregii regiuni. Aici planul ambițios al Washingtonului de a controla coridoarele și resursele critice ale conductelor din regiune se ciocnește frontal cu planul expansionist al Israelului Mare și cu visul Turciei de a avea un nou Imperiu Otoman.
„Israelul trebuie să se pregătească pentru o confruntare directă cu Turcia, conform ultimului raport al Comitetului Nagel privind bugetul de apărare și strategia de securitate. Comisia, creată de guvern, avertizează că ambițiile Turciei de a-și restabili influența epocii otomane ar putea duce la creșterea tensiunilor cu Israelul sau chiar la o escaladare a conflictului” – scrie Jerusalem Post.
În timp ce evoluțiile din sud sunt din ce în ce mai îngrijorătoare, în nord, luptele au început deja. Erdogan va împiedica cu orice preț apariția unui stat kurd, chiar dacă acțiunile sale îl pun în conflict direct cu forțele americane.
Situația de pe teren în Siria se deteriorează rapid și toți actorii importanți sunt târâți inexorabil către război. Turcia și Israelul riscă să se ciocnească din cauza granițelor nedeterminate din sud.