Un Potrivit unui studiu publicat în revista Science se pare că un test pentru verificarea este un element care ajută în mod activ la învăţare, fiind o cale mai eficientă de sedimentare a informaţiei în comparaţie cu celelalte tehnici folosite.
Dintre studenţii ce au participat la studiu, cei ce au citit un pasaj şi apoi au fost supuşi unui examen care testa cunoştinţele reţinute din pasajul respectiv au fost retestaţi la o distanţă de o săptămână. Rezultatele au arătat faptul că aceia care au fost testaţi imediat după ce au citit respectivul paragraf au reţinut cu 50% mai multă informaţie decât studenţii care au folosit alte metode de învăţare.
Una dintre cele două metode – studierea repetată a materialului – este familiară studenţilor din întreaga lume, ce «tocesc» cu puţin înaintea unui examen. Cea de-a doua – în care studenţii desenează diagrame detaliate cu informaţia ce trebuia studiată – este apreciată de mulţi profesori, deoarece îi obligă pe studenţi să găsească legături între faptele studiate.
Aceste două metode sunt populare în rândul studenţilor, iar aceştia rămân cu impresia că «ştiu materia» mai bine decât o stiu în realitate.
În experimentul citat de Science, studenţii au fost rugaţi să estimeze cât de bine vor cunoaşte materialul studiat în funcţia de metoda de învăţare folosită. Cei ce au fost testaţi imediat după ce au citit pasajul-cheie au estimat că îşi vor aminti mai puţine informaţii în comparaţie cu predicţiile studenţilor ce au folosit celelalte metode de învăţare. Rezultatele, însă, au fost complet opuse.
Un profesor asistent de psihologie la Universitatea Purdue şi autorul principal al studiului, Jeffrey Karpicke, consideră că procesul de învăţare „ţine în totalitate de procesul de extragere, de reconstrucţie a informaţiei. Cred că acum înţelegem un aspect fundamental în ceea ce priveşte modul în care mintea funcţionează atunci când ne referim la recuperarea amintirilor”.
Un număr de experţi în ştiinte cognitive şi specialişti în educaţie s-au declarat surprinşi de rezultatele acestui studiu. Marcia Linn, profesor în domeniul educaţiei la Universitatea din California, spune că „studenţii testaţi după lectură îşi recunosc lacunele în cunoştinţe şi pot reveni asupra aspectelor pe care nu le stăpânesc, iar apoi pot reorganiza informaţia într-un fel ce facilitează accesul la ea”.
Oamenii de ştiinţă nu pot, momentan, să îşi explice de ce această metodă de învăţare funcţionează mai bine. Una dintre ipoteze susţine că, prin memorarea informaţiei, creierul uman o organizează şi creează scurtături şi conexiuni ce facilitează accesarea sa mai târziu.
Un psiholog de la Universitatea din California, Robert Bjork, explică astfel fenomenul: „Dacă accesăm informaţiile imediat după ce le-am stocat în creier, se creează o cale de acces spre ele ce facilitează accesarea lor în viitor. Practic, este un fel de antrenament pentru ceva de care vom avea nevoie mai târziu”.
Sursa: descopera.ro
