Alegerile din SUA reprezintă cel mai mare risc politic văzut în câteva decenii, întrucât sfârșitul ciclului economic se întâlnește cu inegalitățile, tulburările sociale și o frenezie în creștere a pieței, spune, într-o analiză Steen Jakobsen, economist șef și CIO la Saxo Bank.
Frenezia pieței este determinată de răspunsul politic la criza economică: rate zero ale dobânzii, sprijin infinit al guvernului și al băncii centrale din SUA, garanții pentru cerere și locuri de muncă într-o lume a capitalismului de stat, ceea ce înseamnă că piețele nu au fost niciodată mai atacate.
„Oferim tot felul de injecții artificiale de stimul, într-un efort zadarnic de a pretinde că lucrurile pot rămâne la fel. Acest lucru se reflectă brutal în cele două alegeri pentru președintele SUA pe care alegătorii americani se vor prezenta la urne în 3 noiembrie: bărbați foarte bătrâni, fără viziune”, spune Jakobsen.
Saxo Bank are trei scenarii pentru următoarea perioadă, până la ziua învestiturii, la 20 ianuarie 2021.
Primul este cel al unor alegeri contestate, cu o probabilitate de 40% și care va avea drept rezultate creșterea volatilității, vânzări de acțiuni din cauza incertitudinii, un dolar SUA mai slab și o creștere a prețului aurului.
O victorie „curată” a lui Biden are o probabilitate de 40% și va fi urmată de vânzări de acțiuni, în special în tehnologie (creșteri de impozite, concentrare pe monopoluri), creșterea acțiunilor „verzi”, precum și rate mai mari ale dobânzilor.
O victorie a lui Trump are o probabilitate de 20% și va avea drept rezultate o creștere a volatilității, pentru că va induce încă patru ani de întrerupere a ordinii globale, creșterea tensiunii dintre China și SUA, un Congres divizat, ceea ce va însemna o capacitate mică de stimulare fiscală
Nu trebuie să vă avertizez asupra sondajelor și a pericolelor acestora, care au afectat grav rezultatele finale în statele cheie în 2016. Dar, așa cum explică Anders Nysteen în analizele sale electorale, sondajele își modifică tehnicile de data aceasta pentru a se adapta la subreprezentare demografică, cum ar fi bărbații albi fără educație. Timpul va spune dacă sondajele se dovedesc mai exacte de data aceasta – o diferență sigură este că Trump este acum mult mai cunoscut.
Alegerile din SUA din 2020 reprezintă apusul unui ciclu politic determinat mai mult de capacitatea băncilor centrale de a menține status quo-ul prin rate zero ale dobânzii și dobânzi reale negative, decât reforma politică reală, mai notează Jakobsen. Băncile centrale sunt din ce în ce mai lipsite de puteri, ceea ce va însemna că politicienii vor fi în situația să angajeze schimbările structurale de care are nevoie o lume cu prea multe datorii și inegalități. Niciunul dintre acești doi candidați și mixul lor de politici nu sunt la înălțimea sarcinii prezidențiale, dar schimbările vor veni indiferent dacă le place sau nu, iar acest lucru va dovedi sigur că asistăm la ultimele alegeri din SUA în care predomină un președinte non-vizionar.
@Vânatorul de javre : bolsevismul nu-i si nici nu poate fi o „dictatura”. Bolshe = cei mai multi (sau cel mai mare). Adica minoritatea i se supune majoritatii. Centralismul democratic. Practicat în tarile care-si spun „democrate”. Indivizii care se pretind „istorici” ori „analisti” ai unei orânduiri sociale se vede ca habar n-au de sensul termenilor pe care-i folosesc. + ca-n articol nu era vorba de „bolsevici”, era vorba de alegerile SUA si de Trump. Nu schimba subiectele. Si nu ma insulta. Eu nu m-„amestec fara rusine”. Tu-n schimb, în parerile si analizele mele, da. Si cred ca esti tu însuti „bolshevic” : semnezi cu MAI MULTE pseudonime.