CP Tăriceanu: Cele mai grave derapaje din justiţie, sub MCV

La final de campanie electorală, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu,  vorbește despre nevoia stringentă de stopare a denigrării României, care a devenit pentru unii, trimişi de români la Bruxelles, un job permanent. Spre deosebire de Klaus Iohannis, care la Sibiu s-a preocupat doar de propria sa imagine ignorând România, Călin Popescu Tăriceanu propune un sistem de colaborare transpartinică, o colaborare pentru România: „pentru că doar dacă vom fi uniţi vom face faţă viitoarelor situaţii din Parlamentul European”. 

În calitate de lider al singurului partid care a anunțat clar care au fost criteriile de selecție a candidaților săi pentru PE, sunteți mulțumit de evoluția candidaților ALDE în actuala campanie electorală, cum vi se pare că au progresat ei?

Călin Popescu Tăriceanu: Am fost nu doar în această campanie, dar şi înainte, în aproape toate filialele ALDE. Am bătut ţara de la Vest la Est, şi de la Nord la Sud. Sunt semnale bune, oamenii sunt mobilizaţi, dar eu cred, şi asta le-am spus şi lor, că cea mai bună oglindă, cel mai bun indicator a ceea ce fac va fi rezultatul de duminică. Au făcut şi fac eforturi în campanie, căci de ei depinde să reuşim să scoatem scorul pe care ni-l dorim, să reuşim să trimitem la Bruxelles patru sau cinci reprezentanţi.

Le spuneți alegătorilor că atunci când vor vota ALDE, vor vota pentru trei lucruri: o economie înfloritoare și competitivă, capabilă să vă asigure prosperitate; o Românie suficient de puternică să conducă în Europa; o Românie în care nedreptățile statului paralel vor înceta. Ați fost în această campanie electorală pe teren, ați vorbit cu oamenii. Ce v-au spus referitor la cele trei obiective care reprezintă angajamentul dumneavoastră?

C.P.T.: Am văzut, din întâlnirile cu oamenii, din mesajele pe care le transmit, că există o stare de nemulţumire faţă de felul în care sunt şi suntem trataţi acum de la nivelul Uniunii Europene. Românii sunt nemulţumiţi că, de exemplu, la noi produsele care ajung sunt de mai proastă calitate decât în ţările bogate ale Uniunii, românii, şi am discutat şi cu cei care fac agricultură, spun că nu li se pare corect ca subvenţiile în România să fie mai mici decât primesc agricultorii din alte ţări. De ce pentru noi să fie mai puţin sau de calitate mai slabă ? Şi, în paranteză fie spus aici, să-i mulţumim dlui Cioloş, care a fost comisar pe agricultură, că am ajuns să avem subvenţii atât de mici.

Şi vreau să vă mai spun ceva, elevii, profesorii cu care am discutat spun că vor ca programul Erasmus să continue, dar nu doar să continue, ci şi să aibă alocări mai mari decât are acum, nu vor să fie „omorât” acest program aşa cum intenţionează actuala Comisie.

Dar există şi lucruri bune, oamenii apreciază ce s-a făcut pe timpul preşedinţiei rotative, chiar dacă au fost destui care au zis că n-o să facem faţă, şi am auzit astfel de „cobe” chiar de la cel mai înalt nivel, vă amintiţi ce spunea dl Iohannis. Iată însă că pentru oamenii lucurile s-au văzut aşa cum au fost în realitate, şi au confirmat că au fost lucruri făcute bine.

Există acuzații că partidul pe care îl conduceți ar dori să scoată România din UE, deși de la confirmarea politică a încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană din 2004, până în anul în care România a devenit stat membru al Uniunii Europene în 2007, dumneavoastră ați fost premier. Ulterior, fostul președinte Băsescu s-a lăudat cu marele său rol, deși nu el a condus Executivul, ci dumneavoastră. Cum comentați acuzațiile din această perspectivă? 

C.P.T.: Aceste lucruri mie mi le spun? Eu, care am semnat Tratatul de Aderare? Eu, care sunt numit „europeanul cu papion”? Oamenii fac o mare confuzie, a critica liderii europeni sau a critica birocraţii de Bruxelles nu este o greşeală, pentru că nu înseamnă a critica Uniunea Europeană. Pentru că nu este nimic greşit cu Uniunea Europeană, ceea ce este greşit este felul în care este condusă. Abia aştept să se termine mandatul acestei Comisii, căci este Comisia care va purta păcatul împingerii Marii Britanii în afara Uniunii Europene! Şi de-abia aştept să se termine mandatul acestei Comisii care este complice la abuzurile din justiţie.

De abia aştept să vină o comisie nouă care să înţeleagă că nu există nimic mai sfânt decât drepturile şi libertăţile cetăţeanului.

O altă realitate omisă este aceea că, înainte de a deveni stat membru UE, România avea stegulețe roșii pe tot felul de probleme. Și nu reușeam să scăpăm de ele, ca să aderăm. În cele din urmă ați fost de acord sau chiar ați avut ideea aderării la Mecanismul de Verificare și Cooperare, creat special pentru noi și bulgari. După aceea, MCV a devenit, în timp, un mecanism de presiune politică. Considerați, acum, după atâția ani, că ideea MCV a fost bună? De ce nu mai scăpăm de el?

C.P.T.: De când este raportul MCV ne tot indică faptul că România face progrese permanente, dar nu ajunge niciodată la linia de sosire.

Am văzut oficiali europeni care se declarau îngrijoraţi că nu văd progrese din perspectiva MCV, însă întrebarea legitimă este: a văzut MCV-ul cumva protocoalele secrete din Justiție? A văzut MCV-ul toate abuzurile care s-au petrecut în România ultimilor ani?
Răspunsul este nu. Tocmai de aceea, atunci când oficialii europeni aduc în discuție subiectul MCV, ar trebui să aibă în vedere tocmai această realitate: sub MCV în România s-au petrecut cele mai grave derapaje din justiţie. Reacţia de la Bruxelles nu a existat, ci dimpotrivă artizanii acelui sistem au fost laudaţi şi promovaţi.

Şi pentru că vorbim despre MCV, preşedintele Iohannis a ratat, din nou, momentul propice în care ar fi putut să obțină lucruri concrete pentru România. Vorbesc despre summitul de la Sibiu unde ar fi trebuit să discute despre lucruri importante pentru România, cum ar fi aderarea la spațiul Schengen sau ridicarea MCV. Ce am avut după acest summit? Nimic! Din păcate pentru România, preşedintele a fost mai preocupat de propria sa imagine şi de propria sa relaţie cu liderii europeni.

Se tot spune că liberalismul în Europa va muri, că uite, domnule, pe plan european grupul ALDE s-ar putea dizolva dintr-un motiv sau altul, cu alte cuvinte… „nu votați ALDE pentru că liberalismul în UE nu are viitor”. Sau dacă nu se dizolvă ALDE european, va fi eliminat ALDE România. Ce se întâmplă deci: moare liberalismul în Europa? Ce sunt aceste jocuri de culise? Până la urmă dacă ALDE european ar dispărea, cum veți naviga în viitor partidul?

C.P.T.: Răspunsul este simplu: sunt doar interesele unora din ALDE European. Mă îngrijorează nu aceste jocuri electorale, ci mă îngrijorează ce spuneaţi, că există această tendinţă să renunţe la liberalism. Sunt unii care sunt gata să vândă titulatura de liberal pentru locuri călduţe la Bruxelles, pentru a putea exercita funcţii. Eu vă spun clar că noi, cei din ALDE România nu vom renunţa la liberalism, suntem liberali autentici şi vom păstra asta. Care va fi decizia la nivelul grupului ALDE de la Bruxelles, vom vedea.

Care vor fi consecințele dacă va continua denigrarea imaginii României de către români în toate felurile posibile?

C.P.T.: Denigrarea României a devenit pentru unii, trimişi de români la Bruxelles, un job permanent. Cum să taci când vezi că de aici, de la noi de acasă, sunt cei care lovesc cel mai tare în România?

Cred că este nevoie ca viitorii parlamentari europeni să stea cu toţii la masă şi să stabilim care sunt interesele României.

Pentru că dincolo de simpatii sau antipatii politice, trebuie să susținem şi să votăm pentru interesele României la Bruxelles. Este motivul pentru care am trimis tuturor liderilor partidelor parlamentare scrisoarea de invitaţie la discuţii după alegeri. Să stăm cu toții la masă şi să stabilim priorităţile României la Bruxelles. Pentru că vorbeam despre MCV mai devreme, da, ridicarea MCV-ului este una dintre temele despre care noi trebuie să discutăm şi, împreună, să obţinem asta. Trebuie să discutăm despre admiterea României în spaţiul Schengen, despre creşterea fondurilor de coeziune care să ne permită recuperarea decalajelor faţă de ţările dezvoltate, trebuie să spunem ferm că nu acceptăm condiţionarea alocării fondurilor structurale în următorul exerciţiu bugetar de criterii ce pot fi interpretate subiectiv şi interesat, pentru că această  condiţionare nu corespunde literei şi spiritului Tratatelor. Asta le propun liderilor de partide să ne devină obiectiv comun, asta trebuie să impunem la Bruxelles. Şi vreau să vă spun încă ceva, am să le propun la aceste discuţii şi un protocol clar de colaborare.

O colaborare transpartinică, o colaborare pentru România. Pentru că doar dacă vom fi uniţi vom face faţă viitoarelor situaţii din Parlamentul European.