Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, s-a arătat contrariat, sâmbătă, la Galaţi, de o informaţie ”de Cartea Recordurilor”, respectiv că de 13 ani se lucrează la Centura Tecuci. Grindeanu a comentat ironic: ”Zici că e centura Parisului” și a anunțat că șantierul va fi monitorizat prin intermediul dronelor.
Proiectat pentru prima oară în 2005, Drumul de Centură al municipiului Tecuci are în prezent termen de finalizare luna mai a anului viitor, aflându-se la a treia încercare de realizare.
”Am aflat o chestiune de Cartea Recordurilor, recunosc că nu am ştiut că de 13 ani se lucrează la Centura de la Tecuci, şi am înţeles că e un record absolut. Mi-au comunicat, şi vă spun lucrul acesta pentru că vreau să-l fac public, că în luna mai este termen de finalizare. I-am informat, la rândul meu, că pe proiectul pe care l-am anunţat, acela de a urmări şantierele din ţară cu drone, primul proiect pe care am să-l urmăresc şi o să-l vedem live pe site-ul ministerului să fie acesta, pentru că asta este ceva de domeniul incredibilului, ca de 13 ani să se lucreze, de zici că a fost Centura Parisului şi nu de la Tecuci”, a spus Grindeanu.
Istoria unei centuri de 7 kilometri
Martie 2012 – se semnează primul contract de construcție cu o firmă din Portugalia. Valoarea contractului: 49,01 mil. lei, relata Digi 24 în aprilie
Septembrie 2013 – CNAIR reziliază contractul. Stadiul lucrărilor: 14,77%
Mai 2015 – se semnează un nou contract cu o asociere italiană. Valoarea contractului: 51,6 mil. lei
Mai 2019 – contractul este reziliat. Stadiul lucrărilor 57%
Aprilie 2021 – se semnează un nou contract cu o asociere de firme românești. Valoarea contractului: 41,73 mil. lei
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
Una din marile TOCATOARE DE BANI din Romania o constituie Ordinul Arhitectilor din Romania.
Infiintata in 2001 odata cu marea oportunitate oferita administratiilor locale sa-si gestioneze bugete locale mult mai mari, aceasta influenteaza si aplica taxe, cote de proiectare, drepturi de autor si legislatie ce impune executia de proiecte noi ale unor obiective ce au fost deja proiectate daca a trecut o anumita perioada de timp. Drept urmare, de cele mai multe ori costurile calculate sunt mult umflate.
Cine nu cunoaste imensele taxe platite arhitectilor pentru o simpla hartie, o actualizare sau un releveu.
Desigur ca administratorii banului public sunt avantajati de o astfel de legislatie. De aceea avem Studii de Fezabilitate, Proiecte Tehnice si de cele mai multe ori proiecte necontractate sau neterminate; pentru ca ordonatorul de credit nu este interesat de realizarea unui obiectiv(proiect) ci de cheltuirea legala a banului public.
Lantul legal are o veriga slaba, generatoare de coruptie prin avantajele monopolului necontrolat si nepedepsit in caz de defectiune. Mai curand un medic este acuzat, judecat si condamnat decat un arhitect.
Nu am nimic cu arhitectii seriosi, de mare valoare care executa lucrari complexe pe care le si urmaresc in decursul executiei dar monopolul necontrolat si abuziv chiar, este problema.