Marina militară chineza a intrat în clubul select al celor care deţin portavioane. Beijingul a lansat la apă primul său portavion, despre care se cerede că va fi botezat Shi Lang, după numele unui general al dinastiei Qing care a ocuopat Taiwanul. Acest gest simbolic, alături de dezvoltarea unui avion invizibil, vine să pună presiune pe Statele Unite, aliatul Taiwanului.
Portavionul este de construcţie sovietică, de clasă Kuzneţov, şi a fost vândut Chinei de către Ucriana. El a fost recondiţionat şi modernizat in China, începând din 1998. Presa intrernaţională a scris de nenumărate ori despre acest portavion. Beijingul a anunţat iniţial că va transformat in hotel. Transformarea în portavion a fost anunţată în urmă cu doua luni. Se presupune că el va servi drept model pentru alte patru nave.
Lansarea primului portavion chinezesc nu pare să stârnească îngrijorare in Statele Unite. Şi India, Brazilia, Thailanda şi Italia au portavioane, însă sunt nave de clasă medie, cu propulsie diesel, cu o autonomie limitată, incoparabile cu imensele portavioane nucleare americane de clasă Nimitz. Doar Franţa mai deţine un portavion nuclear, Charles de Gaulle. Totodată, între China şi Statele Unite există o prăpastie tehnologică de circa trei decenii în domeniul militar şi de aproape şapte decenii, daca este să vorbim despre portavioane.
Flota a VII a SUA, care are ca zonă de acţiune şi disputata Mare a Chinei de Sud, rămâne încă stăpâna apelor. Portavionul Chinei are 300 de metri lungime, un deplasament de 55.000 de tone şi poate transporta 26 de avioane. Portavionul George Washington, din flota a VII americană, are un deplasament de 116.700 de tone şi poate transporta 90 de avioane şi elicoptere.
