Chinul PNRR. România vrea să facă în 8 luni cât n-a făcut în 4 ani EXCLUSIV

Noua Putere a negociat în ultimele luni redesenarea PNRR pentru a renunța la o parte din obiective, dar și pentru a face o altă etapizare a cererilor de plată. „În urma procesului de revizuire au rezultat 3 cereri de plată – CP nr. 4, CP nr. 5, CP nr.6, România a adoptat o abordare realistă, luând în considerare fezabilitatea implementării investițiilor și se va concentra pe proiectele care pot fi finalizate până în august 2026”, a precizat MIPE pentru Cotidianul.

De altfel, Cotidianul a subliniat zilele trecute faptul că de o decizie a CCR referitoare la reforma fiscală depind două obiective din trei care mai sunt restante pentru cererea de plată numărul patru. Adică prin unda verde a CCR vor putea fi finalizate alte două obiective. În total, sunt 62 de ținte și jaloane în cererea de plată în valoare de 2,62 miliarde de euro. Însă în afară de aceasta cerere de plată (CP 4), mai rămân două cereri de plată cu un număr foarte mare de obiective.

Citește și: EXCLUSIV 2,62 miliarde de euro, ținute în șah de CCR

„CP nr. 5 va include un număr de 28 ținte și jaloane, din care 2 îndeplinite (416 și 486), iar 26 aflate în diferite stadii de implementare”, arată MIPE pentru Cotidianul. În condițiile în care în următoarea perioadă Guvernul încearcă să depună cererea de plată 4, cererea 5 va fi în primele luni din 2026.

Pe de altă parte, „CP nr. 6 va include un număr de 151 ținte și jaloane, din care 6 îndeplinite (249, 261, 379, 459, 466, 468), iar 145 aflate în diferite stadii de implementare”.

Puterea a condensat în ultimele două cereri de plată 179 de obiective. Printre acestea este inclusiv noua lege a salarizării, care a fost amânată pentru ultima partea PNRR, deși data limită inițială era 30 iunie 2023.

Analiza brută a cifrelor arată că în primele trei cereri de plată Guvernul a avut în total 145 de ținte și jaloane. Așadar, mai puțin cu 34 de obiective mai puțin față de ceea ce rămâne de făcut în ultimele opt luni.

MIPE se plânge de lipsa banilor

În răspunsul pentru Cotidianul, MIPE a prezentat și o serie de probleme pentru întârzierea PNRR: „Implementarea proiectelor din PNRR întâmpină dificultăți majore legate de lipsa finanțării, atât din cauza neaprobării creditelor bugetare, cât și din cauza întârzierilor în plata cererilor de transfer. Această problemă afectează atât beneficiarii finanțați integral de la bugetul de stat, cât și pe cei cu finanțare parțială, inclusiv mediul privat.

Capacitatea administrativă insuficientă, atât la nivelul coordonatorilor, cât și al beneficiarilor, se adaugă la aceste obstacole, generând întârzieri în evaluarea și implementarea proiectelor, dificultăți în gestionarea documentației și proceduri birocratice”, arată MIPE, instituție condusă în prezent de Dragoș Pîslaru.

10,74 miliarde primite. Suma destinată României, diminuată

Datele publice ale MIPE arată că suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde euro, în urma încasării a aproximativ 1,3 miliarde euro din cererea de plată nr. 3. Această sumă reprezintă o plată parțială, pentru țintele și jaloanele îndeplinite integral.