„Chirurgul” Putin spune că Europa ar putea intra în sala de operație

Negocierile SUA-Rusia au fost precedate de cele mai dure amenințări ale lui Putin la adresa Europei și au fost urmate de o mare tăcere

„Chirurgul” Putin spune că Europa ar putea intra în sala de operație

Negocierile SUA-Rusia au fost precedate de cele mai dure amenințări ale lui Putin la adresa Europei și au fost urmate de o mare tăcere

Deloc surprinzător, întâlnirea care a avut loc marți, 2 decembrie, la Moscova, între Steve Witkoff, Jared Kushner și Vladimir Putin nu a dat niciun rezultat. Președintele rus și-a înăsprit chiar tonul față de aliații europeni ai Kievului, afirmând că Rusia este „pregătită” în cazul unui conflict cu Europa.

Cele cinci ore de discuții nu au dat rezultate concrete. „Mai sunt multe de făcut, atât la Washington, cât și la Moscova”, a confirmat Iuri Ușakov, responsabil cu discuțiile din partea rusă. Cu toate acestea, el a descris întâlnirea drept „productivă”. Nimic nu indică faptul că Statele Unite sunt pregătite să adopte un ton mai dur în fața reticenței Moscovei”. Acestea sunt vești proaste pentru Kiev, potrivit BBC, care observă că, dimpotrivă, „relația dintre SUA și Rusia devine din ce în ce mai cordială”.

Delegația americană a renunțat la întâlnirea cu președintele Zelenski, la Bruxelles, Moscova sugerând că astfel SUA s-a conformat solicitării ruse de a nu purta negocierile ”prin megafon” și de a păstra discreția.

Putin: Dacă Europa va începe un război, nu va mai exista

„În timp ce Witkoff și Kushner îl așteptau la Kremlin”, Putin a vorbit despre europeni, pe care i-a acuzat că împiedică Washingtonul să realizeze pacea. „Europenii nu au niciun plan pentru Ucraina. Vor doar să ne provoace o înfrângere strategică. Rusia nu are nicio intenție să lupte împotriva Europei. Am spus asta de o sută de ori. Dar dacă încep un război, suntem pregătiți”, a avertizat el. Și apoi a adăugat: ”Dacă Europa vrea să înceapă un război, va fi foarte rapid. Nu va fi ca în Ucraina. În Ucraina, noi acționăm chirurgical”, a spus Putin zâmbind. ”Nu e un război direct în adevăratul sens al cuvântului. Dar dacă Europa vrea să înceapă un război, atunci se va ajunge foarte repede la o situație în care nu vom mai avea cu cine să negociem”, a spus Putin, făcând aluzie la distrugerea rapidă (poate nucleară) a inamicilor europeni.

Witkoff și Kushner, niște cărți deschise pentru Putin

Ar trebui europenii să aștepte cu sufletul la gură o veste din Statele Unite despre restabilirea păcii pe continent? Să mizeze pe acțiunile diplomatice ale magnatului imobiliar Witkoff și ale ginerelui prezidențial Kushner, pentru a scăpa de amenințările lui Putin? Nicidecum, arată doi occidentali care au cunoscut Rusia și pe Putin. Trebuie să ne așteptăm la pertractări, dispute, acuze și, în cele din urmă, renunțarea la proiectul de acord la care se va fi ajuns, pentru ca Rusia să meargă mai departe spre atingerea obiectivelor sale maximale in Ucraina.

”Pentru Putin și compania, Steve Witkoff este o carte deschisă. Serviciul de informații al lui Putin i-ar fi întocmit profilul psihologic și l-ar fi avut gata în dimineața de după ce președintele Trump l-a numit trimis special. Având în vedere trecutul său agitat din New York, Witkoff probabil crede că Putin și acoliții săi, Iuri Ușakov și Kirill Dmitriev, sunt și ei cărți deschise: cu siguranță le plac și banii și „înțelegerile”? Bănuiesc că și alții din administrația SUA împărtășesc această opinie. Dar se înșală pe nedrept și ar fi trebuit să participe la o informare amănunțită a Departamentului de Stat din partea specialiștilor din Rusia înainte de a contacta Kremlinul”, scrie, pentru Euractiv, Konstantin Eggert, fostul director al BBC Rusia.

Putin aplică ”doctrina Sinatra” cu instinct mafiot

Rusia aplică ”doctrina Sinatra” din timpul Războiului Rece – ori totul, ori nimic. În ochii liderilor ruși, partenerii americani de negociere sunt niște naivi, pentru că nu știu ce înseamnă supraviețuirea în războaiele mafiei ruse din anii 1990 și nu știu ce înseamnă să-ti însușești bogățiile unie întregi țări. ”În America, banii aduc puterea. În Rusia este e invers”, scrie Eggert.

Este o analiză care se aseamănă mult cu cea făcută de fostul diplomat american Harald Malmgren, care l-a cunoscut pe Putin în anii 1990, pe când lucra la primăria din Sankt Petersbug. ”Putin mi-a amintit de propria copilărie: am crescut într-un cartier predominant sicilian, în care ordinea era menținută de mafie. Nu era permisă activitatea infracțională neorganizată. Putin părea să aibă instinctul unui șef mafiot sicilian: gata să recompenseze, dar și gata să amenințe cu moartea, în cazul în care cineva nu se supune regulilor familiei. Aflu că Putin are portretele lui Petru cel Mare în mai multe încăperi destinate întâlnirilor – nu are portretele sale agățate pe pereți. Încetul cu încetul, începe să devina limpede ce înseamnă asta pentru Biden, pentru NATO și pentru Ucraina. Putin este mai complex decât ai crede la prima vedere.”

Putin amenință voalat cu ocuparea regiunii Odesa

Cât de deschis a fost Vladimir Putin să negocieze încetarea războiului, chestiunea teritorială și garanțiile de securitate pentru Ucraina? O sugerează declarația de mai sus, făcută cu puțin înainte de negocieri. O sugerează și acțiunile Ucrainei în Marea Neagra (chiar în zona economică a Turciei) și reacția președintelui Rusiei.

Vorbind în fața presei, după un forum de investiții de la Moscova, cu puțin înainte de a întâlni delegația americană (care l-a așteptat mai bine de trei ore), Vladimir Putin a oferit trei scenarii de răspuns la atacurile ucrainene cu drone asupra navelor ruse în Marea Neagra. Atacurile au fost calificate de Putin drept ”piraterie”. Prima variantă de răspuns: o blocadă pentru navele ucrainene. Varianta a doua: ”Există posibilitatea, nu spun că o vom face, dar există posibilitatea unor contramăsuri împotriva navelor acelor țări care ajută Ucraina în aceste operațiuni de piraterie”. Variana a treia: ”Cea mai radicală variantă este să tăiem accesul Ucrainei la mare și astfel, în principiu, nu vor mai putea efectua asemenea operațiuni”.

Reacția lui Putin, care a prezentat implicit scenariul ocupării regiunilor Mykolaiv și Odessa, a venit după ce Ucraina a executat atacuri cu drone asupra a trei nave ruse. Pe 1 decembrie, a atacat două petroliere din ”flota din umbră” a Rusiei. Pe 2 decembrie, în ziua negocierilor dintre SUA și Rusia, Kievul a lansat o dronă kamikaze asupra unei nave cargo care ar fi transportat ulei în Georgia. Incidentele au avut loc în largul coastelor turce, două dintre ele chiar în zona economică exclusivă, și au fost condamnate de președintele Recep Tayyip Erdogan.

Putin cere Europei să revină cu picioarele pe pământ

În aceeași discuție cu jurnaliștii de dinaintea întrevederii cu Steve Witkoff și Jared Kushner, Putin a analizat și situația Europei în contextul negocierilor Rusia-SUA.

„Au avut această fantezie despre impunerea unei înfrângeri strategice Rusiei și toate aceste subiecte de discuție pe care [oficialii UE] le repetă încontinuu arată că unii dintre ei sunt încă blocați în aceste iluzii. Și acum nu vor să recunoască că au greșit. Practic, s-au retras singuri din întregul proces. Acesta este primul lucru.”

”În al doilea rând. Se uită la situația de astăzi, nu le place ceea ce văd și, în loc să fie de ajutor, au început să stea în calea actualei administrații americane și a președintelui Trump, care încearcă să ajungă la un acord de pace prin negocieri. Au renunțat și ei la discuții, iar acum îl blochează și pe Trump.”

”În al treilea rând. Nu au deloc un plan de pace. Susțin în mod deschis războiul. Și chiar și atunci când se prefac că propun «ajustări» la planul lui Trump, este evident ce fac: fiecare dintre aceste schimbări are scopul de a distruge complet procesul de pace. Stabilesc condiții pe care știu că Rusia nu le-ar putea accepta niciodată, iar apoi planul este să dea vina mai târziu pe Rusia pentru prăbușire. Acesta este întregul joc. Și vedem clar. Așadar, dacă vor să revină cu picioarele pe pământ și să se confrunte cu realitatea așa cum este ea pe teren, sunt bineveniți să intre în acest proces.”

NY Times: Rusia își sporește arsenalul de rachete

Avertismentul lansat de Putin sună mai amenințător dacă este privit în lumina unei informații publicate de The New York Times, pe 26 noiembrie.

The New York Times citează surse din rândul diplomaților occidentali care au participat la discuțiile pe marginea planului de pace avute la Kiev de secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll. Acesta le-a spus celor prezenți că Rusia își sporește arsenalul de rachete balistice și de croaziera și lansează sensibil mai puține rachete decât produce. Asta în condițiile în care rachetele lansate anul acesta asupra Ucrainei au fost mai multe decât în 2024. Driscoll a prezentat informațiile ca un argument pentru grăbirea negocierilor pentru încetarea războiului. Numai că un expert de la Universitatea din Oslo, citat de The New York Times, atrage atenția ca arsenalul Rusiei va creste și mai mult, și mai repede, dacă războiul va opri. ”Dacă Rusia câștigă acest război, va simți că este pregătită pentru o nouă aventură și va avea un arsenal masiv de rachete și arme cu rază lungă”.

În aceeași notă, Euromaidan Press din Ucraina atrage atenția că ”Rusia are mai multe blindate decât la momentul invaziei”. Rusia a pierdut 16.100 de vehicule blindate în cele 45 de luni de război, însă le-a înlocuit cu 13.000 de vehicule din stocul sovietic și a construit alte 4.100 noi. Rusia are mai puține tancuri, însă mai multe blindate, iar acestea din urmă sunt mult mai utile în tipul de război purtat în Ucraina.

Spionajul rus acuză că Franța pregătește trimiterea trupelor în Ucraina

Tot pe 2 decembrie, ziua negocierilor Rusia-SUA de la Moscova, serviciul rus de spionaj (SVR), transformat într-un soi de agenție de presă a Kremlinului a publicat un comunicat în care arată că ”Franța caută opțiuni de participare directă la conflictul ucrainean”. SVR atrage atenția asupra unui decret guvernamental francez care ar permite utilizarea companiilor militare private pentru a oferi asistență ”unei țări terțe aflată într-o situație de conflict armat”.

În Franța, decretul este descris astfel: ”Într-un context geopolitic în schimbare, menținerea și dezvoltarea influenței Franței necesită, în ceea ce privește cooperarea militară internațională, asistență acordată forțelor armate din partea unor operatori economici de top, capabili să sprijine sau să înlocuiască forțele în anumite misiuni identificate și înzestrați, în acest scop, cu drepturi exclusive sau speciale pe domenii de activitate”. Decretul a intrat în vigoare pe 31 octombrie.

 

Distribuie articolul pe:

6 comentarii

  1. R u m b u r a k

    Domnule inginer ,dumneata inca nu realizezi ca Putin daca pana acum sa comportat cu Ukraina exact cum afirma el el, chirurgical,in cazul tarilor din NATO nu va fi la fel.Trezeste-te la realitate si nu mai visa cai verzi pe pereti !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.