Tudor Chiuariu vine cu o propunere şocantă, în premieră pe scena politică postdecembristă: desfiinţarea funcţiei de preşedinte al României. El îşi motivează propunerea prin faptul că şeful statului nu este independent şi echidistant faţă de partidele politice.De asemenea, autorul mai arată că în mai multe situaţii au existat conflicte, inclusiv de natură constituţională, între preşedinte şi premier, dar şi situaţia opusă în care premierul (cazul lui Emil Boc – n.a.) nu reprezintă altceva decât o prelungire a voinţei politice a şefului statului.
Mai puţini parlamentari decât vrea Băsescu
În proiectul lui Chiuariu se prevede existenţa a două Camere ale parlamentului, dar cu atribuţii total diferite şi o reducere drastică a numărului de parlamentari, chiar sub cifra propusă de Traian Băsescu. Dacă şeful statului a „limitat” numărul parlamentarilor la 300, Chiuariu „plusează” la 143. Numărul senatorilor şi deputaţilor este în concordanţă cu noua împărţire administrativ-teritorială propusă de deputatul liberal: 13 regiuni, care ar putea da fiecare 3 senatori şi 8 deputaţi.
Ordonanţele de urgenţă, în „pericol”
Documentul suspus dezbaterii prevede un regim special pentru ordonanţele de urgenţă. Concret, se propune ca, fie în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, fie în trei zile de la înregistrarea la Parlament, ordonanţele de urgenţă să poată fi atacate la Curtea Constituţională, care trebuie să decidă în maxim trei zile. Legat de Curtea Constituţională, autorul propune reducerea vechimii în magistratură pentru accedere la această instanţă, de la 18 la 13 ani. Nu în ultimul rând, Chiuariu repune pe tapet problema lustraţiei şi a separaţiei funcţiei publice de cea politică.
Reacţii politice
Cotidianul.ro a luat reacţii politice privind propunerile lui Chiuariu. Toţi cei întrebaţi s-au pronunţat împotriva renunţării la funcţia de şef al statului, dar au şi fost de acord cu unele măsuri ale deputatului liberal. „Este bine că lucrurile au început să se mişte şi că apar propuneri de revizuire a Constituţiei. Nu este momentul să comentez acum punctual propunerile, pentru că nu sunt oficiale. Unele sunt şocante, cum este cea a renunţării la funcţia de preşedinte şi nu este viabilă, altele sunt utile”, ne-a declarat deputatul PC Sergiu Andon. „Am citit documentul. El se adresează dezbaterii interne în PNL. Nu se poate renunţa la funcţia de preşedinte. Este o funcţie de reprezentativitate, preşedintele este purtătorul de sigiliu. Eventual alegerea lui de către Parlament şi reducerea atribuţiilor, aşa cum sunt reglementările în majoritatea republicilor, este altă poveste şi este sustenabilă. Numărul de parlamentari este prea mic. Noi acum suntem exact la media europeană a reprezentativităţii. În varianta Chiuariu se ajunge la subreprezentativitate. În ceea ce priveşte un guvern cu 15 ministere, numărul ministerelor nu se stabileşte prin Constituţie, ci prin priorităţile momentului. În rest, există şi propuneri interesante care pot fi discutate”, este opinia social democratului Bogdan Niculescu-Duvăz. „Pe Chiuariu îl ştiam ca fiind om serios. Este aberantă propunerea de renunţare la funcţia de preşedinte. Dl Chiuariu ar trebui să-şi concentreze atenţia şi să propună măsuri care să pună în aplicare ce au votat românii la referendum”, este părerea deputatului PDL Daniel Buda. „Aş vrea să încep cu problema ordonanţelor, propunerea mi se pare foarte bună. La ora actuală Comisia de buget-finanţe dezbate ordonanţe din 2007 şi 2008, care deja au produs efecte. Multe sunt considerate ca fiind proaste, dar ce mai poţi face acum? E greu să le modifici, pentru că bulversezi legislaţia. În ceea ce priveşte trecerea de la judeţe la regiuni, cred că mi se pare abruptă acum. Modificarea regiunilor de dezvoltare este utilă acum şi nu implică cheltuieli. În plus, cele 8 regiuni de dezvoltare actuale s-au dovedit ineficient. În ceea ce priveşte desfiinţarea funcţiei de preşedinte, nu este sustenabilă”, ne-a declarat deputatul UDMR Petru Lakatos.
Explicaţiile lui Chiuariu
– Rep.: Dle Chiuariu, proiectul dvs. nu este pe aceeaşi linie cu partidul, mă refer la ce s-a votat luni în BPC.
– T.C.: Este proiectul meu pe care îl voi depune la BPC pentru dezbatere. De asemenea, voi solicita să fie dezbătut şi la congresul din 5-7 martie. Cred că este menirea unui congres să dezbată o temă atât de importantă.
– Rep.: La ora actuală, cel puţin conform sondajelor de opinie, românii optează pentru existenţa unui “tătuc”. Dvs. vă puneţi de-a curmezişul şi propuneţi să se renunţe la funcţia de preşedinte. Şi reacţiile politice sunt negative. Nu credeţi că este o propunere total irealistă?
– T.C.: Nu, deloc. Ştiu că românii agreează un tătuc. Dar, din punctul meu de vedere, la noi, funcţia este inutilă. Şi oricum trebuie să existe un moment în care să rupem pisica, un moment în care cineva să propună aşa ceva. Altfel, dacă nimeni nu va veni cu o astfel de temă şi peste 100 de ani se va merge pe ideea că ne trebuie un tătuc. Eu am lansat o temă în dezbatere, să vedem ce iese.
– Rep.: Şeful Comisiei juridice, Daniel Buda, vă recomandă să puneţi în aplicare ce au votat românii la referendum.
– T.C.: Exact asta am şi făcut. Chiar mai mult decât s-a votat la referendum. De altfel, eu aşa am perceput votul românilor: ei s-au pronunţat pentru reducerea cheltuielilor în general. Eu vin acum şi propun reducerea şi mai mare a numărului de parlamentari, reduceri în administraţia centrală, în cea locală etc. Deci, mult mai mult decât Traian Băsescu. Şi toate sunt măsuri uşor de luat.
Rep.: Reveniţi cu tema lustraţiei. Nu este sigur să forţaţi în Cameră votarea legii existente?
T.C.: Legea respectivă intră în anumite puncte în coliziune cu Constituţia. Deci ar fi dificil să mergem pe legea existentă. Soluţia mea este una practică: introducem problemele legate de lustraţie în Constituţie, şi după aceea nu vom mai avea probleme.
Tăriceanu: Miniştri suspendaţi de parlament
Paralel cu Tudor Chiuariu, fostul lider al PNL Călin Popescu Tăriceanu a lansat un proiect de revizuire a Constituţiei. Principala propunere a fostului premier prevede dreptul Camerei Deputaţilor şi Senatului de a suspenda un ministru acuzat pe nedrept de corupţie, în situaţia în care se adoptă raportul unei comisii de anchetă în privinţa faptelor sale. ”Vin cu această propunere tocmai pentru a întări funcţia de control a Parlamentului şi pentru că vorbim de lupta împotriva corupţiei trebuie să acordăm Senatului şi Camerei Deputaţilor dreptul de a suspenda un ministru acuzat de corupţie, după adoptarea raportului unei comisii de anchetă”, a precizat Tăriceanu miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă. Tăriceanu pledează pentru un parlament bicameral, Senatul urmând să devină o cameră reprezentativă a comunităţii locale. “Senatorii vor fi aleşi prin vot indirect, de către un Colegiu al Marilor Electori format din consilierii locali, consilierii judeţeni, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii din întreaga ţară. Votul va fi obligatoriu”, aşa arată propunerea lui Tăriceanu
Preşedinte fără imunitate
Spre deosebire de colegul său de partid care propune desfiinţarea funcţiei de preşedinte al statului, Tăriceanu o consideră ca fiind utilă, dar pledează pentru atribuţii clar definite. În plus, fruntaşul liberal se pronunţă pentru eliminarea imunităţii prezidenţiale. “Dacă eliminăm toate imunităţile şi privilegiile pentru Parlament şi pentru parlamentari, evident cu excepţia imunităţii pentru declaraţiile politice, acelaşi lucru va trebui să reglementăm şi în privinţa preşedintelui”, a precizat Tăriceanu.
PNL se delimitează de propunerile lui Tăriceanu şi Chiuariu
Biroul de presă al PNL a remis miercuri un comunicat prin care precizează că punctele de vedere ale unor parlamentari pe bloguri sau în conferinţe de presă reprezintă “puncte de vedere strict personale” şi nu constituie varianta oficială a PNL privind subiectul revizuirii Constituţiei.
Reamintim că luni, 15 februarie, în cadrul BPC al PNL, a fost aprobat un mini-proiect de revizuire a Constituţiei propus de Teodor Meleşcanu. Proiectul prevede existenţa unui parlament bicameral, cu Senatul pe post de Cameră reprezentativă a regiunilor; de asemenea, proiectul prevede reducerea numărului de deputaţi de la 334 la 280 şi al senatorilor de la 137 la 100. Nu în ultimul rând, PNL mai propune forma de republică parlamentară, fie prin reducerea drastică a atribuţiilor şefului statului, fie prin alegerea acestuia de către Parlament.
Cum este în alte ţări
Alături de Ucraina şi Coreea de Nord
Un proiect de eliminare a funcţiei prezidenţiale a fost propus cu numai două zile în urmă în Ucraina, de către premierul Iulia Timoşenko, înfrânt la alegerile prezidenţiale. Ea a propus organizarea unui referendum pe această temă. “Trebuie să consultăm cetăţenii, să organizăm un referendum pentru a vedea dacă ei îşi doresc o formă prezidenţială de guvernare sau una parlamentară”, a spus Ivan Kirilenko, liderul grupului parlamentar al partidului lui Timoşenko. “Credem că una dintre funcţiile de conducere în statul nostru este în plus”, a adăugat acesta. În Ucraina, forma de guvernare este foarte complexă. Nu doar premierul are dreptul de a-şi stabili echipa guvernamentală. Constituţia stabileşte că preşedintele îi numeşte pe ministrul Apărării şi pe cel de Externe.
Funcţia prezidenţială lipseşte şi în monarhiile constituţionale, unde puterea executivă revine exclusiv premierilor, ca în cazul Marii Britanii, Spaniei, Belgiei, Suediei etc. În republicile parlamentare, puterea executivă revine de asemenea şefilor guvernelor, precum în Italia, Germania, Ungaria. În ambele situaţii însă, şeful statului nu este premierul, ci monarhul sau preşedintele, care au un rol pur ceremonial.
Limitându-ne strict la litera legii, o eliminare a funcţiei prezidenţiale ar apropia România de modelul nord-coreean. În prefaţa constituţiei nord-coreene se arată că preşedintele etern al republicii este Kim Ir-sen, decedat în 1994. Prin urmare, legea fundamentală stabileşte că republica nu are preşedinte şi este condusă de premier (Kim Jong-il), preşedintele parlamentului şi comandantul armatei (acelaşi Kim Jong-il).
În România, începând cu proclamarea republicii şi până în 1974, nu a existat funcţia de preşedinte. Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi Consiliul de Stat, organisme colegiale, au deţinut atribuţiile şefului statului. Ca şi în România comunistă, în Cuba, preşedintele Consiliului de Stat are funcţia de şef al statului. La fel a fost organizată guvernarea şi în fosta URSS, al cărei prim şi ultim preşedinte a fost Mihail Gorbaciov, în perioada 1990-1991.
