Cifrele de la recensământ lovesc în administrațiile locale

Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), Olguţa Vasilescu, primar al municipiului Craiova, a declarat, luni, după întâlnirea de la Palatul Victoria cu premierul Ilie Bolojan, că alocarea fondurilor către primării se va face raportat la numărul populaţiei rezultat în urma recensământului, care a avut loc însă în perioada pandemiei de COVID-19, iar rezultatele sale „nu au niciun fel de legătură cu realitatea”.

„Am avut 30 de solicitări, din care una singură e nerezolvată. Mai precis se va raporta totul la recensământ, la numărul de populaţie de la recensământ, care din punctul nostru de vedere nu este corect deloc, pentru că ştim cum s-a făcut recensământul, în pandemie. La Craiova, de exemplu, am primit doar 400 de tablete pentru a recenza o populaţie de 300.000 de locuitori. Or, este clar că rezultatele acelui recensământ nu au niciun fel de legătură cu realitatea. Am încercat să mergem pe varianta datelor de la INS, care sunt actualizate din an în an, am încercat să mergem pe varianta de la Direcţiile noastre de evidenţa populaţiei. Nu s-a acceptat, până la urmă, niciuna dintre aceste variante”, a afirmat Vasilescu, la finalul întâlnirii pe marginea măsurilor de reformă a administraţiei locale şi a celor privind proiectele de investiţii, la care au participat şi miniştri de resort.

Ea a susţinut că, urmare a aplicării acestui mecanism, UAT-urile vor avea de pierdut.

„Este vorba de fiecare localitate în parte, dar, cu siguranţă, vom fi foarte mult afectaţi. Gândiţi-vă că există o sumă pe cap de locuitor, care, la Craiova, de exemplu, în loc să fie la o populaţie de 280.000, cum este ea la INS sau Evidenţa Populaţiei, se va raporta la o populaţie de sub 230.000 cât a ieşit la recensământ”, a explicat primarul.

Potrivit Olguţei Vasilescu, în funcţie de raportarea la numărul de locuitori rezultat din recensământ se va opera şi reorganizarea de personal, care în cazul anumitor municipii reşedinţă de judeţ ar putea ajunge şi „la pierderi de 100 sau 200 de persoane”.

Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România a precizat că, în urma discuţiilor, s-a ajuns la concluzii pozitive privind proiectele de investiţii din PNRR.

„În schimb, am reuşit să salvăm foarte multe dintre proiecte, în sensul că toate proiectele care se află, la ora actuală, la stadiul fizic de peste 30% vor fi finanţate prin PNRR. Pentru celelalte proiecte urmează, după această ordonanţă de urgenţă, să existe un memorandum, făcut de ordonatorii de credite de la ministerele respective, cu asigurarea că în cazul în care se stabileşte că ele vor putea fi terminate până la jumătatea anului viitor vom primi sumele necesare. Şi chiar cu o veste mai fericită aş putea spune, pentru că nu ne mai aşteptam deloc la ea, referitor la proiecte pe care noi am reuşit să le facem şi sunt la stadiul de SF sau de DALI, dar care nu intraseră în contractare, în cazul în care vor fi autorităţi care nu vor putea să-şi finalizeze proiectele până la data de iulie 2026, vor intra şi acestea la finanţare”, a transmis Vasilescu.

Ea a adăugat că, mai mult decât atât, se încearcă să se intre şi pe alte resurse, cum ar fi Fondul de Climă.

„Câteva proiecte să fie trecute acolo, pentru că şi acolo contractarea începe din 2026, şi, bineînţeles, şi cu acceptul nostru, şi este corect să fie aşa, se vor prioritiza aceste proiecte, în sensul că piste de biciclete şi toate celelalte care nu erau foarte urgente vor fi date la o parte în favoarea şcolilor, reabilitărilor de blocuri, grădiniţelor, drumurilor judeţene şi aşa mai departe”, a completat Olguţa Vasilescu.

Întrebată dacă s-a discutat şi situaţia proiectelor din Programul „Anghel Saligny” ea a răspuns: „Am avut asigurări şi aici, că şi la Programul ‘Anghel Saligny’ se vor primi nişte sume de bani, sume de bani care, însă, nu vor putea să acopere toate proiectele, este clar. Şi aici va fi vorba de o prioritizare a celor care se referă la şcoli, drumuri judeţene şi aşa mai departe, în detrimentul celor care, poate, nu sunt atât de importante, drumuri prin pădure şi alte lucruri de genul acesta”.