Citește ce scrie un profesor despre imnul naţional

A fost adoptat drept imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917-1918), fiind cântat de cohortele moldovenești. 

De (C.C.)
Citește ce scrie un profesor despre imnul naţional

A fost adoptat drept imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917-1918), fiind cântat de cohortele moldovenești. 

Mult Stimați Prieteni ! 

Vă felicit sincer cu ocazia Zilei imnului naţional al României (de fapt al tuturor românilor!) – „Deşteaptă-te române!”. Pentru prima oară a fost cântat oficial la 29 iulie 1848 și a reprezentat simbolul unităţii Revoluţiei Române de la 1848. Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate, pe care îl poartă în el. A fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878). A fost intonat în Primul Război Mondial, în special, în momentele de grele cumpene, când România era sub pericolul real de a dispărea ca stat de pe harta Europei.  

A fost adoptat drept imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917-1918), fiind cântat de cohortele moldovenești. 

A fost intonat la Alba Iulia la Marea Unire din a. 1918. 

A fost, de asemenea, intonat de ostașii români în cel de-al Doilea Război Mondial, când au eliberat Basarabia. Iar în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio. 

Imnul „Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, fiind arestat timp de aproape o jumătate de secol. Totuși în perioada ceaușistă a fost cântat în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.  

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. 

De asemenea, a fost adoptat imnul național al Republicii Moldova în perioada 1991-1994, până când unui breaz președinte de pe Bâc, mare moldovean, i s-a făcut rușine să-l tot „deștepte” în fiecare dimineață acest frumos imn (observați cât de inspirată î-l cântă această chinezoaică!).  De menționat că timp de 4 ani atât imnul cât și drapelul – tricolorul în cele „2 state românești” erau aceleași. Stema pe tricolorul moldovenesc a apărut mai târziu, la moment nu era realizată. 

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul a. 1998, la aniversarea a 150 de ani de la prima oară cântat oficial – 29 iulie 1848. 

La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de transilvăneanul Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură’‘, pe o melodie culeasă de aromânul Anton Pann.  

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în a. 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în a. 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București, reunită cu fanfara Regimentului „Ștefan cel Mare” din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Să respectăm cu sfințenie simbolurile naționale – Imnul și Tricolorul.

Cu deosebită considerațiune,

Prof. Univ.Doctor, Valeriu Dulgheru

 

Distribuie articolul pe:

17 comentarii

  1. Nu sunt acel dan care a comentat, dar imi place istoria antica. Poate ai dreptate legat de dacii cuceriti, aceia din m-ti Apuseni. Teritoriul Romaniei i-a cuprins si pe GETII LIBERI, cei ce au format in perioada feudala Tara Romaneasca si Moldova, voievodate care au stiut sa se descurce fara a fi transformate in pasalac sau maghiarizate asa cum s-a intamplat cu urmasii sclavilor din minele de aur. Homer si Herodot au fost impresionati de getii rudele troienilor din Troya, de tirageti victorisi in fata persilor si partilor, iar mai taziu istoria l-a cunoscut pe Alexandru Macedon. In acele vremuri Roma nu exista decat teoretic pt ca arheologic acel 753 iHr se reduce la sec. V iHr. iar marii realizatori de cultura au fost enigmaticii etrusci stapani ai Romei, apoi celtii care in sec. III-II iHr au avut un adevarat imperiu…Sarmisegetuza cu sanctuarele sale astronomice mai vechi decat Stonehenge, asa zisul drum al zeilor de care pomeneste Dimitrie Cantemir, fragmente din Ramayana care l-au determinat pe Papus sa afirme ca Rama a plecat de la Marea Neagra. Toata mitologia greaca. Apoi nordicii cu documentele lor enumerate de Mircea Eliade in care afirma ca: se trag de Zalmoxis si Deceneu, sunt despre un popor neinsemnat? Poate mai gasesti undeva un document despre calitatea „cuielor” getilor mult mai inoxidabile decat tot ce pot obtine unii azi. Nu te voi ajuta sa intelegi Dragonul din Carpati, Consteletie pe cer si stindard le lupta, transformat de unii in lup pt a fi in ton cu haitele de pradatori din Europa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.