Ciucu s-a scos la tablă în fața profesorului Bolojan – REPORTAJ

1. În dialog cu societatea civilă

Lansarea programului electoral a fost concepută de Ciucu astfel încât accentul să cadă pe dialogul cu societatea civilă. Evenimentul a părut mai degrabă un „exercițiu”, după cum a mărturist chiar Ciprian Ciucu, decât un miting electoral. Dintre liberali a mai participat doar Octavian Oprea, secretarul general al organizației de tineret a PNL, dar și Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Euorpene, care însă nu este membru PNL.

Niciun alt lider important al partidului – Dan Motreanu, Cătălin Predoiu, Adrian Veștea sau Nicoleta Pauliuc – nu au fost prezenți, ultima fiind considerată mai apropiată de tabăra lui Hubert Thuma, șeful CJ Ilfov și unul dintre contestatarii aripii Bolojan.

Din societatea civilă, printre participanți s-au aflat Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din SNSPA, Andrei Caramitru, Andreea Mocanu, director executiv al Funky Citizens, și Alex Găvan, reprezentant al platformei Civică Împreună pentru Centura Verde.

Bucureștiul „pus la punct” – viziunea lui Ciprian Ciucu

Cu un microfon care semăna mai mult cu o cască, Ciucu și-a intrat mai degrabă  în rolul de moderator decât în cel de candidat. Evenimentul a început cu prezentarea „viziunii sale pe termen scurt, mediu și lung” pentru Capitală.

VIDEO: Elena Crângașu/ Cotidianul

„Am împărțit în două capitole viziunea mea pentru oraș și aș vrea să spun ce înseamnă pentru mine Bucureștiul pus la punct. Bucureștiul pus la punct este acel oraș în care ne face să trăim, să ieșim în spațiul public, care nu este degradat, în care este ordine, în care lucrurile sunt bine întreținute, spații publice, să avem o viață culturală și o viață economică efervescentă și care ne face să nu ne dorim să plecăm în altă parte”, a explicat edilul Sectorului 6.

Ciucu a ținut să seteze de la început durata mandatului său, în cazul în care ajunge în fotoliul de la PMB, dar și să tempereze așteptările în privința sa.

„Vor fi 2 ani și jumătate, aproape 3, pentru următorul mandat. Este un rest de mandat. Nu pot să promit mari proiecte de infrastructură în acești 2-3 ani, pentru că, ca primar, știu cât durează aceste proiecte. Dar ceea ce pot să zic în acei 2 ani și jumătate, 3, care ne vor mai rămâne, este să aduc cultura mentenanței. De foarte, foarte multe ori avem investiții, costă și uităm să le întreținem. Se degradează”.

Ciucu a subliniat importanța „culturei mentenanței” asupra Bucureștiului, pentru a nu lăsa investițiile să se degradeze.„Dacă avem o groapă care a fost sesizată în asfalt, avem 72 de ore ca să o plombăm”.

Pe termen lung, Ciucu consideră că „Bucureștiul pus la punct are nevoie cel puțin de un plan pe termen lung de 10 ani. Orașele care s-au schimbat în această țară, în special conduse de către primari liberali, au avut nevoie de timp. Niciun oraș nu s-a schimbat semnificativ în 2, 3, 4, 5 ani. Aceste lucruri vor fi toate puse la punct într-o perioadă de 10 ani”.

Bolojan îi acordă „credit” pentru „seriozitate și viziune”

Ilie Bolojan a luat apoi cuvântul, mărturisind că inițial nu știa că va trebui să vorbească. „Mie îmi confirmă încă o dată că e un om serios. Pentru că atunci când faci astfel de prezentări, de obicei fiind într-o precampanie sau în campanie, simplifici și te duci pe câteva teme care să sune bine și să le poți repeta. Venind cu un program serios, cu unul fundamentat, a confirmat încă o dată lucrurile pe care le-a făcut în Sectorul 6”.

Șeful PNL a explicat „cultura mentenanței” despre care a vorbit subalternul său, dând ca exemplu un moment în care mergea la librăria Cărturești din Centrul Vechi.

„Mi-a confirmat încă o dată că are viziune, pentru că îți trebuie o viziune pentru un oraș care forța să pună în practic această viziune și dacă ar fi, cum să vă spun, să punctez niște lucruri, uneori mă duc să-mi iau cărți de la Cărturești și mă duc pe Pietonal, de la Cărturești. Și când ajungi intri într-o zonă în care, dacă n-ai grijă, riști să faci entorsă datorită faptului că acei cubeți mici au goluri între ei, că deja au început să plece de acolo”.

Momente de umor și dialog cu participanții

Evenimentul a inclus și momente mai relaxate. Cristian Pîrvulescu, fostul profesor al lui Ciprian Ciucu, a comparat starea actuală a Bucureștiului cu cea a Teheranului și l-a întrebat pe aspirantul la Primăria Generală cum vede Capitala peste 16 ani. Ciucu a răspuns, mai în glumă, mai în serios, că își propune să mai stea doar 10 ani în politică, pentru că „mai sunt munți de urcat, cărți de citit”.

Finalul întâlnirii a fost dedicat dialogului cu participanții. Fiecare, în funcție de domeniul său de activitate, și-a exprimat criticile sau laudele față de programul prezentat de Ciucu. Evenimentul a fost transformat astfel într-o dezbatere deschisă, contrar lansărilor cu alai și fast din politica autohtonă.

Viziune în 9 capitole

„Bucureștiul pus la punct” este viziunea electorală al lui Ciprian Ciucu pentru Capitală. De menționat că liberalul susține că și-a scris singur programul, fără a apela la consultanți, care, de regulă, livrează „balast”.

„ Bucureștiul pe care îl văd în fata noastră este un oraș care nu mai acceptă scuze, ci cere rezultate. Un oraș în care investițiile nu se mai pierd în promisiuni, ci se văd în cartiere, în infrastructură, în calitatea vieții fiecărui locuitor”, se arată în programul său

1. Bucureștiul regenerat

Primul capitol pune accent pe regenerarea urbană printr-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care să lege  axa Piața Unirii – Piața Victoriei cu „camerele urbane” din nord și sud. Exemple: Piața Lahovari, Grădina Icoanei, Piața Rosetti, Piața Sfântul Gheorghe, Centrul Vechi (Lipscani), Piața Universității, Calea Victoriei și piațetele adiacente.

2. Bucureștiul sigur

Ciucu propune consolidarea clădirilor cu risc seismic, proiecte de regenerare urbană a Pieței Victoriei, supraveghere video modernă pentru prevenție și siguranță rutieră. „Un proiect urban trebuie să aducă viața economică: magazine, librării, restaurante”, a explicat Ciucu, referindu-se la proiecte tip „Unirii” pe Magheru.

3. Bucureștiul rezilient

Modernizarea infrastructurii termice începe cu rețeaua primară de ~950–1.000 km și secundară de ~2.700–3.000 km, adesea corodată, cu pierderi și avarii frecvente. Ciucu promite continuarea centurii verzi și protejarea Parcului IOR, „litera de lege pentru primarul general”.

Cinci surse principale de poluare

4. Bucureștiul sănătos

Ciucu identifică cinci surse principale de poluare: trafic rutier intens, arderea ilegală a deșeurilor, platformele industriale vechi, șantierele fără măsuri de protecție și încălzirea neperformantă a locuințelor din zonele periurbane. Soluțiile includ reducerea poluării din trafic, control strict asupra șantierelor, energie curată și încălzire modernă.

5. Bucureștiul bine conectat 

Transport public rapid, predictibil și prioritar, drumuri radiale care să scoată traficul din centrul orașului, o politică unică de parcare în toate sectoarele, piste de biciclete și transport public curat, încăpător și plăcut.

6. Bucureștiul cultural

Transformarea capitalei într-un oraș care își valorifică creativitatea: evenimente autosustenabile financiar, cultură în cartiere, punerea în valoare a patrimoniului și sprijin pentru artiști și industriile creative.

„Spaghetizarea” Capitalei

7. Bucureștiul inclusiv

Politici publice pentru protecția socială, folosirea fondului locativ al PMB pentru protecție socială, politici pentru seniori, incluziune reală pentru persoanele cu dizabilități și parteneriate cu ONG-uri.

8. Bucureștiul creativ, dinamic și dezvoltat

Transformarea orașului într-o metropolă europeană de excelență pentru mediul de afaceri, simplificarea interacțiunii mediului de afaceri cu administrația publică, dezvoltarea infrastructurii tehnologice și digitale.

9. Bucureștiul bine guvernat

În ultimul capitol, Ciucu atrage atenția asupra guvernanței „spaghetizate” din ultimii 10 ani, cu 6 primari și capacitate administrativă redusă. Critică companiile municipale create de Gabriela Firea și propune implementarea unui set etapizat de reforme pentru aplicarea rezultatelor referendumului din 2024, cu sprijinul experților Băncii Mondiale.

VEZI DOCUMENTUL – AICI