Colinde de Crăciun (video)

Colindătorii vestesc naşterea Domnului. Din Ajunul Crăciunului şi până la Sfântul Ştefan sau Sfântul Ion colindătorii poartă Steaua sau Luceferii. Anunţă vestea Naşterii Domnului, într-un mod deosebit, asemenea Magilor.

Colinde de Crăciun (video)

Colindătorii vestesc naşterea Domnului. Din Ajunul Crăciunului şi până la Sfântul Ştefan sau Sfântul Ion colindătorii poartă Steaua sau Luceferii. Anunţă vestea Naşterii Domnului, într-un mod deosebit, asemenea Magilor.

Colindătorii vestesc naşterea Domnului. Din Ajunul Crăciunului şi până la Sfântul Ştefan sau Sfântul Ion colindătorii poartă Steaua sau Luceferii.

Dintre colindele religioase amintim Naşterea Domnului, Vestirea Păstorilor, Închinarea Păstorilor, Pornirea Magilor după stea, Închinarea Magilor, Tăierea Pruncilor, Numele Domnului, Patimile Domnului, Răstignirea.

Steaua sus răsare, În oraşul Vifleem sau Trei crai de la Răsărit sunt preferate de cei mici şi se remarcă prin puternice influenţe de factură populară. Primul colind este însă cel cântat la uşă sau la fereastră. Simbolic, gazdele sunt trezite pentru a primi vestea naşterii lui Hristos şi pentru ca aceştia să se pregătească de marea sărbătoare.

Sculaţi, sculaţi, boieri mari/Florile dalbe/Sculaţi, voi, români plugari/Că vă vin colindători/Noaptea pe la cântători/Şi v-aduc un Dumnezeu/Să vă mântuie de rău/Un Dumnezeu nou născut

Colindătorii anunţă vestea Naşterii Domnului, într-un mod deosebit, asemenea Magilor. În România, obiceiul umblatului cu Steaua este practicat în toate regiunile ţării.

De asemenea, jocurile cu măşti, ursul capra, căluţii ori cetele de mascaţi sunt simboluri prin care sunt sancţionate defectele oamenilor.

Sunt îmbrăcaţi în costume populare ori în costume albe cu panglici multicolore şi au capetele acoperite cu căciuli specifice portului tradiţional românesc ori coifuri asemenea magilor cu numele personajelor biblice. Au clopoţei, beţe, bice cu rolul de a alunga prin zgomotul lor forţele malefice.

Colindătorii cântă la poartă, la fereastră, la uşă sau în casă, în faţa icoanei şi sunt răsplătiţi cu colaci, bani, mere, nuci, iar în unele părţi (Ardeal, Maramureş) chiar cu cârnaţi şi friptură de porc.

STEAUA

„Steaua sus răsare
Ca o taina mare,
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte,
Şi lumii vesteşte.
Că astăzi Curata
Preanevinovata,
Fecioara Maria
Naşte pe Mesia,
Naşte pe Mesia
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră,
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază,
Pe Hristos să-l vază.
Şi dacă porniră
Îndată-L găsiră,
La Dânsul intrară
Şi se închinară,
Şi se închinară.
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite,
Luând fiecare
Bucurie mare,
Bucurie mare.
Care bucurie
Şi aici să fie,
De la tinereţe
Pân-la bătrâneţe,
Pân-la bătrâneţe.

O, ce veste minunată!

O, ce veste minunată!
În Betleem ni s-arată
Că a născut trup
Trup din duhul sfânt
Fecioara curată.
Ca la Betleem Maria
Săvârşind călătoria
În sărac locaş
Lâng-acel oraş
A născut pe Mesia.
Pe Fiul cel din vecie,
Ce L-a trimis Tatăl mie
Să se nască şi să crească
Să ne mântuiască.



Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.