Comisia senatorială de buget reia  dezbaterile pe marginea Codului Fiscal

Senatorii Comisiei de buget urmează să elaboreze raportul privind OUG de modificare a Codului Fiscal, OUG 79/2017, raport care a fost amânat deja în două rânduri.

Inițial, raportul pe noua formă a Codului Fiscal ar fi trebuit dat acum două săptămâni, însă a fost adoptarea acestuia a fost amânată pentru o săptămână. Motivul era că partidele coaliției de guvernnământ sunt dispuse să modifice anumite prevederi față de forma în care ordonanța de urgență a fost adoptată în Guvern.

Liderul PSD Liviu Dragnea preciza, pe 20 noiembrie, că există două sau trei „chestiuni” din OUG care a modificat Codul Fiscal, referitoare la impozitarea drepturilor de autor, firmele IT şi domeniul cercetării, care vor fi „reglate” în Parlament, după discuţii cu reprezentanţii acestor categorii sociale.

Solicitat să comenteze faptul că în OUG publicată în Monitorul Oficial se prevede că angajaţii care obţin venituri şi din activităţi independente, respectiv drepturi de autor, vor plăti contribuţii la nivelul salariului minim, Dragnea a răspuns că există două sau trei „chestiuni” care vor fi reglate în perioada următoare. „Eu am înţeles că orice chestiuni de genul ăsta – sunt una, două sau trei chestiuni de genul ăsta – vor fi reglate în perioada imediat următoare prin discuţii cu reprezentanţii acestor categorii sociale, ca şi la cei care lucrează în cercetare şi cei care lucrează în IT”, a spus liderul PSD.

Săptămâna trecută însă, s-a decis încă o amânare de o săptămână în condițiile în care rezerve asupra unor prevederi ale OUG au venit chiar din partea președintelui comisiei, social-democratul Eugen Teodorovici care a afirmat că Guvernul ar trebui să vină cu o nouă ordonanță de urgență privind modificarea Codului Fiscal.

„Speranța ar fi doar la bunul-simț al Guvernului să înțeleagă că acest OUG 79 poate fi modificat, logic, printr-o altă OUG, ar fi și calea mai rapidă. Guvernul să înțeleagă și să-și asume anumite modificări, să o facă imediat, poate chiar săptămâna viitoare printr-o ordonanță de urgență și să nu se aștepte ca Parlamentul să legifereze. Încă nu avem un raport final la Comisia de buget-finanțe, asta înseamnă că cel puțin două săptămâni de zile mai stă la nivelul Senatului, după care ajunge la Cameră, din nou comisii, raportul Comisiei de buget-finanțe, după aceea votul în Cameră, după aceea promulgarea la președinte. E o cale mai lungă. Cel mai bine ar fi, repet, de bun-simț, din respect față de cetățeni, ca Ministerul de Finanțe să propună în Guvern toate aceste amendamente aduse sau o parte din ele măcar și să le propună prin ordonanță de urgență”, a spus Teodorovici, miercuri, după ședința Comisiei.

Întrebat dacă printre modificările care ar putea fi incluse într-o nouă OUG se numără ca și impozitul pe cifra de afaceri să fie opțional, Teodorovici a răspuns că ar putea fi o variantă. „Ar putea fi opțională această variantă. Trebuie să lași opțional, pentru că ăsta este spiritul de piață – lasă-l pe agentul economic să-și aleagă forma care pentru el e cea mai benefică (…) Sincer, nu am o speranță că Ministerul Finanțelor, astăzi, poate gândi un asemenea mecanism care să fie mult mai atractiv decât cel al celor din jurul nostru ca și țări. Atâta timp cât un român merge în Bulgaria, face acolo o înregistrare din motive economice, înseamnă că eu, în România, am o deficiență și ar trebui să stau la masă să o îndrept imediat.”, a susținut senatorul PSD.

Întrebat ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2018, în urma modificărilor aduse Codului Fiscal, Teodorovici a precizat că, indiferent de măsuri, cineva trebuie să și le asume. „Eu sunt convins că cineva va trebui să-și asume. Dacă sunt părți bune și efecte pozitive, asta este normal să facem, pentru că asta este obligația unui politician. Dacă, în schimb, sunt efecte negative, ca urmare a oricăror dintre măsurile propuse prin OUG 79 și nu numai, atunci cineva, o echipă, trebuie să și le asume. Și asumarea înseamnă (…) plecarea din zona în care astăzi este prezentă”, a subliniat senatorul PSD.

Reținerile lui Teodorovici s-au alăturat obiecțiilor opoziției ale cărei amendamente vizează modificări de substanță față de forma adoptată de Guvern. Liberalul Daniel Zamfir a depus două amendamente, unul care prevede că firmele cu o cifră de afaceri mai mică de un milion de euro vor avea de ales între a plăti impozit de 16% pe profit sau a plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri.

Cel de-al doilea amendament prevede că modificările la Codul Fiscal, prevăzute de ordonanţa de urgenţă a Guvernului, vor intra în vigoare la şase luni, nu de la 1 ianuarie 2018, cum prevede OUG, ci de la 1 iulie 2018. „Nu am înțeles care este urgența aici”, și-a motivat Zamfir cel de-al doilea amendament, miercuri, în ședința Comisiei de buget.

Senatorul PNL Florin Cîțu a cerut însă ca raportul pe OUG ce aduce modificări la Codul fiscal să fie unul de respingere. În ceea ce privește cota de impozitare de 1% pe venituri pentru microîntreprinderile care au mai mulți salariați, Florin Cîțu a depus un amendament care prevede ca aceasta să fie opțională.

Ordonanța de Urgență prin care a fost modificat Codul Fiscal a fost adoptată în urmă cu trei săptămâni și prevede reducerea numărului de contribuții sociale de la nouă la trei, schimbări în ceea ce privește modul de impozitare al companiilor, îndeosebi pentru IMM-uri, și reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%.

În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările aprobate în ședința de Guvern vizează reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2%, de la 39,25% la 37,25%, și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 9 la 3, fiind menținute: contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat; contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat; contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.

În al doilea rând, contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator vor trece la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor. ”CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ”, precizează Guvernul. În plus, se stabilește o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

De la plata CAS vor fi exceptate persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

”Pensionarii, șomerii, persoanele aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoanele care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate”, informa Guvernul.

Ca noutate, este introdusă „contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori care va fi utlizată pentru alimentarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale. În plus, impozitul pe venit scade la 16 la 10%, cu excepția dividendelor care vor fi taxate în continuare la nivelul de 5%.

OUG revizuiește modul în care impozitate microîntreprinderile astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro și care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit. ”Totodată, se includ în acest sistem și persoanele juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale). Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului”, transmite Executivul.