Intenția Guvernului de a majora din nou salariu minim va duce în rândul comunității germane de business din România pe termen scurt și mediu la regândirea modelului de business. Reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) susțin că unele societăți germane din România – mai ales cele din industria prelucrătoare – își vor reduce anumite activități sau pe viitor vor renunța complet la ele. „În ultimii 4 ani salariu minim s-a dublat, fără însă ca productivitatea să poată ține pasul cu aceste creșteri. Pentru a se asigura că creșterea salariilor este legată și de creșterea productivității, este deosebit de important pentru companiile germane din România ca Guvernul României să investească masiv și urgent în educația profesională și universitară, dar și în proiecte de infrastructură. În afară de asta mai este absolut necesar ca Guvernul să creeze pentru mediul economic condiții-cadru stabile și sustenabile din punct de vedere economic. Există pericolul ca, prin creșterea salariilor, odată cu creșterea importurilor, deficitul de cont curent să continue să crească, ceea ce ar duce la creșterea inflației respectiv la deprecierea leului. Efectele creșterii economice stimulate de consum sunt în pericol a se evapora. Rămâne un nivel crescut al prețurilor și al salariilor, dar în detrimentul atractivității amplasamentului investițional. De aceea pledăm pentru o corelare strânsă între creșterile salariale și creșterea productivității muncii”, spun reprezentanțiii AHK România.
Salariul minim pe economie va fi majorat de la 1 decembrie 2018 și va fi diferențiat în funcție de studii, iar la următoarea ședință de Guvern va intra o ordonanță de urgență pentru modificarea Codului Muncii în acest sens, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu. „În Codul Muncii, la ora actuală, se vorbește de salariul minim, dar nu se vorbește de salariul minim diferențiat între cei fără studii superioare și cei cu studii superioare și atunci primul pas pe care trebuie să îl facem este să modificăm Codul Muncii. După ce va fi modificat acest Cod al Muncii, va trebui să venim cu o Hotărâre de Guvern. De la 1 ianuarie ar urmă să fie salariul minim pe economie 2.080 de lei, iar salariul minim pentru cei cu studii superioare 2.350 de lei și pentru cei care au minim 15 ani vechime la fel, 2.350 de lei”, a menționat șeful de la Muncă. În ceea ce privește vechimea de 15 ani, Olguța Vasilescu a precizat că este vorba despre 15 ani de vechime în muncă „în general”, indiferent de locul de muncă, indiferent dacă a existat șomaj în această perioada sau concediu de maternitate.
Potrivit oficialilor Camerei de Comerț Româno-Germane, legarea salariului minim de o diplomă nu își are sensul pentru că nu este vorba în primul rând de ceea ce a învățat sau studiat o persoană, ci de ceea ce realizează efectiv. „La fel de inoportună este legarea salariului minim de vechimea în muncă – această măsură ar putea să fie chiar contraproductivă, pentru că respectiva categorie profesională va fi privită de angajatori ca fiind și mai puțin atractivă. Legat de competitivitatea branșelor și regiunilor este necesar ca acestea să fie privite diferențiat. Astfel, o creștere a nivelului salariului minim unitară la nivel național va duce la pierderea atractivității în ochii investitorilor a regiunilor mai slab dezvoltate, pentru că aceștia vor lua decizia de a investi în favoarea regiunilor mai bine dezvoltate”, mai afirmă AHK România.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană este reprezentanța oficială a economiei germane și totodată cea mai mare Cameră de comerț bilaterală din România. AHK România aparține, alături de Camerele de comerț și industrie germane (IHK), rețelei globale a Camerelor de comerț germane bilaterale, reunite sub umbrela Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK). Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, înființată în 2002, numără peste 600 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. În România AHK se implică activ în implementarea sistemului dual de învățământ după model german prin inițiativa EduPro și a înființat platforma GreenTecheconetromania, cât și o Curte Permanentă de Arbitraj.
@Adina, ms.@ Levantus ” medicamente”-Aproape 70 de ani, populaţiei lumii i s-a spus că WW2 a fost generat de Adolf Hitler şi naziştii pe care îi conducea. Documentele oficiale ale Congresului SUA şi tribunalului de la Nuremberg pentru crime de război arată fără echivoc că cel de-Al Doilea WW a fost nu numai pregătit, ci şi facilitat logistic şi tehnic de către cel mai mare şi mai renumit cartel al petrolului şi medic. de la acea vreme, şi anume cartelul german IG Farben, format din Bayer, BASF, Hoechst şi alte companii chimice.Indiciile de la Nuremberg dovedeşc că fără IG Farben,WW2 nu ar fi avut loc.WW2 a fost un război de cucerire condus în numele Cartelului Prod. Chimice, Petrol. şi Medicam.,cu scopul de acontrola pieţe globale de multe miliarde de dolari în noile domenii ale prod. chimice patentate.IG Farben a investit în ascensiunea la putere a naziștilor și le-a susținut în mod activ pregătirile de război în schimbul acaparării industriilor chimice din țările ocupate.Coaliţia Nazism / IG Farben a avut planuri concise cum să conducă o EU postbelică sub controlul său. În centru era un birou imens al cartelului, care ar fi condus şi reglementat fiecare aspect al vieţii în Europa fără participarea poporului său. Ac.”Agenţie a Cartelului European” nedemocratică a devenit model pentru „Bruxelles UE”.Bayer, BASF şi Hoechst au dat mai mult de 80 de mil. de mărci germane naziştilor şi sub-organizaţiilor ac.La Auschwitz, IG Farben a construit cel mai mare complex ind. din Eu, pt. a produce substanţe chimice şi explozibili pentru frontul de Est .Procurorul SUA Telford Taylor a rezumat rolul acestui cartel chimic în timpul Trib. de la Nurnberg în felul următor: fără IG Farben, al Doilea Război Mondial nu ar fi fost posibil.Karl Wurster, preşedintele Degesch – producătorul Cyclon B pentru camerele de gazare de la Auschwitz – a devenit director executiv al BASF”.(news active).