Zeci de mii de persoane au comemorat, duminică, împlinirea a 15 ani de la masacrul de la Srebreniţa, soldat cu moartea a aproape 8.000 de musulmani, căzuţi victime forţelor sârbilor bosniaci. Evenimentul a fost urmat de înhumarea a 775 de victime identificate ale masacrului. La comemorare a participat şi premierul turc Recep Tayyip Erdogan.
Vinovăţia sârbilor bosniaci a fost probată, iar fostul lor lider politic, Radovan Karadjici, este judecat pentru genocid. El susţine că, în 1996, a semnat un acord cu trimisul SUA Richard Holbrooke, prin care i se oferea imunitate în schimbul retragerii din politică. Holbrooke, acum trimis special al SUA în Afganistan şi Pakistan, a negat categoric acest fapt.
Întâmplarea face că, în ziua în care fotbaliştii olandezi joacă finala Cupei Mondiale, urmaşii victimelor de la Srebreniţa caută pedepsirea militarilor olandezi din forţele ONU care trebuiau să asigure protecţia enclavei musulmane. Împotriva a trei dintre comandanţii militari olandezi au fost depuse plângeri care îi acuză de complicitate la genocid. Dacă procurorii olandezi vor deschide un dosar împotriva lor, cei trei pot fi pasibili de detenţie pe viaţă.
ONU nu a putut fi dată în judecată, Tribunalul Penal Internaţional de la Haga hotărând că „imunitatea este garanţia că ONU nu va fi împiedicată în executarea misiunilor sale prin iniţierea unor procese.”
Srebreniţa a devenit, în 1993, o enclavă musulmană sub protecţia trupelor ONU. Însă la 11 iulie 1995, cei 400 de militari olandezi, echipaţi doar cu arme uşoare, au fost încercuiţi de peste 15.000 de sârbi bosniaci. Cu toate că ONU putea oferi sprijin aerian pentru a lovi trupele sârbe, comandanţii olandezi s-au opus acestei măsuri deoarece s-au temut că în bombardamente ar putea fi ucişi şi militari olandezi.
Rămaşi fără apărare, mii de musulmani au fost executaţi de sârbi chiar în apropierea posturilor olandeze, părinţii au fost forţaţi să asiste la execuţia propriilor copii, iar mulţi s-au sinucis pentru a scăpa de mutilare. Premierul olandez de la acea vreme, Wim Kok, a demisionat, considerând că trupele olandeze au fost trimise într-o misiune imposibilă.
Olanda a rămas cea mai critică ţară UE în privinţa începerii negocierilor de aderare a Serbiei la UE, iar criticii de la Belgrad vorbesc din aceasta cauză de un „complex Srebreniţa” al autorităţilor olandeze.
Fostul lider militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, este în continuare căutat de Tribunalul Penal Internaţional de la Haga. Duminică, „New York Times” a publicat informaţia că mai multe caiete cu însemnări ale lui Mladici şi înregistrări ale unor convorbiri au fost descoperite, în urmă cu două luni, în pereţii falşi ai reşedinţei sale din Belgrad. Informaţiile nu probează însă implicarea directă a lui Mladici în masacru. „Dacă omori încă 50.000 de musulmani nu vei obţine nimic. Populaţia lor se va reface repede. Populaţia trebuie strămutată”, spunea Slobodan Praljak, unul dintre liderii croaţilor bosniaci, potrivit însemnărilor lui Mladici. „Anumite publicaţii din Balcani susţin că însemnările sunt nişte falsuri, care urmează să servească unor scopuri întunecate”, precizează „New York Times”.
