În ciuda unor concesii prezenate de regimul Mubarak, zeci de mii de protestatari au umplut piaţa Tahrir din Cairo, pentru a cere demisia preşedintelui.
Manifestaţiile care au avut loc marţi în Egipt sunt cele mai importante de la începutul mişcării de contestare a preşedintelui Hosni Mubarak. Conform unor fotoreporteri ai AFP din piaţa Tahrir, epicentrul mişcării de contestare din Cairo, numărul manifestanţilor l-a depăşit pe cel de la mitingurile precedente, în momentul în care protestele intră în cea de-a treia săptămână.
Potrivit presei occidentale masele de egipteni au fost mobilizate de imaginile în care activistul Wael Ghonim plângea după eliberarea dintr-o detenţie de 12 zile. „Lacrimile lui Ghonim au mişcat milioane de oameni şi au schimbat opiniile celor care susţineau rămânerea în funcţie a lui Mubarak”, relatează Reuters, citând un site egiptean.
Ghonim este preşedintele Google în Egipt. „Voi sunteţi eroii. Condoleanţe tuturor taţilor şi mamelor care şi-au pierdut fiii şi fiicele, care au murit pentru visul lor. Am văzut tineri murind, iar preşedintele are responsabilitatea de a înţelege ceea ce lumea îi cere”, a spus Wael Ghonim
Strada nu este de acord cu lista de concesii oferite de regimul Mubarak. Acestea stabilesc următoarele: preşedintele Mubarak nu va demisiona decât în septembrie, luna alegerilor prezidenţiale; va fi creată o comisie care să stabilească amendamentele constituţionale pentru desfăşurarea alegerilor libere; o altă comisie va monitoriza aplicarea reformelor; vor fi anchetate violenţele dintre opozanţi şi susţinătorii lui Mubarak; presa va putea relata fără constrângeri evenimentele; starea de urgenţă veche de 30 de ani va fi ridicată „în funcţie de situaţia securităţii”.
Preşedintele egiptean Hosni Mubarak a format o comisie în vederea modificării Constituţiei, a anunţat marţi vicepreşedintele Omar Suleiman. Acesta din urma va conduce comisie, din care vor face parte judecatori si juristi specializati in drept constitutional. Amendamentele care fac obiectul dialogului cu opozitia sunt legate de numărul candidaturilor la preşedinţie, precum şi de mandatul prezidenţial, în timp ce alegerile sunt prevăzute pentru septembrie.
Specialişti egipteni citaţi de „Washington Post” arată însă ca o demisie rapidă a lui Mubarak, după cum cer protestatarii, va îngreuna reforma cosntituţionala, pentru că doar preşedintele are prerogativa semnării decretelor cu pricina.
Dacă Hosni Mubarak demisionează, interimatul funcţiei va fi asigurat, potrivit constituţiei, de către presedintele Adunării Populare, Fathi Surur, un susţinător fidel al actualului regim.
Dacă Mubarak acceptă sa plece din Egipt din motive medicale, interimatul va fi asigurat de vicepreşedintele Omar Suleiman, care are o imagine mai bună. Această ipoteză este tratată pe larg de „Der Spiegel”, care scrie că SUA îi oferă lui Mubarak varianta părăsirii puterii şi internării într-o clinica de lux, Max Grundig Klinik, de lângă Baden Baden, în Munţii Pădurea Neagră. Unii politicieni liberali din Germania pun însă condiţia ca lui Mubarak sa nu i se ofere azil politic. Europarlamentarul creştin-democrat Elmar Brok a declarat că „guvernul german ar trebui să-i semnaleze discret lui Mubarak că poate veni în Germania, dacă doreşte”.
Indiferent însă de cel care îl va asigura, interimatul funcţiei przidentiale nu permite semnarea decretelor de modificare a constituţiei, caz în care alegerile din septembrie se vor supune aceloraşi reguli autoritare şi vor aduce la putere pe preşedintele interimar, scrie „Washington Post”.
