Conspiraţiile de la Smolensk: sabotaj şi execuţii sumare

Cauzele prăbuşirii avionului prezidenţial polonez au început să fie subiectul teoriilor conspiraţiei. De la sabotarea aparatului până la împuşcarea ultimilor supravieţuitori ai accidentului, în spatele scenariilor antipoloneze se află Rusia şi interesele sale energetice în Europa.Cotidianul britanic “Daily Mail” scrie că “pilotul nu ştia cât de jos se află, cu toate că avionul era echipat […]

Cauzele prăbuşirii avionului prezidenţial polonez au început să fie subiectul teoriilor conspiraţiei. De la sabotarea aparatului până la împuşcarea ultimilor supravieţuitori ai accidentului, în spatele scenariilor antipoloneze se află Rusia şi interesele sale energetice în Europa.Cotidianul britanic “Daily Mail” scrie că “pilotul nu ştia cât de jos se află, cu toate că avionul era echipat […]

Cauzele prăbuşirii avionului prezidenţial polonez au început să fie subiectul teoriilor conspiraţiei. De la sabotarea aparatului până la împuşcarea ultimilor supravieţuitori ai accidentului, în spatele scenariilor antipoloneze se află Rusia şi interesele sale energetice în Europa.Cotidianul britanic “Daily Mail” scrie că “pilotul nu ştia cât de jos se află, cu toate că avionul era echipat cu sistemul Terrain Awarness and Warning System, care atenţionează echipajul când se apropie prea mult de sol”. Este o informaţie pe baza căreia se speculează că sistemul a fost sabotat de cineva care ştia de deplasarea preşedintelui Kaczynski la Smolensk.

Un articol de opinie din publicaţia “The Moscow Times” arată ca aeroportul din Smolensk a fost echipat cu dispozitive suplimentare pentru aterizare, cu ocazia vizitei lui Vladimir Putin şi a premierului polnez Donald Tusk, cu trei zile înaintea dezastrului, şi că aceste aparate au fost demontate, cu toate că se ştia despre sosirea, în scurt timp, a preşedintelui Kaczynski.

Pe o înregistrare realizată de un amator, imediat după accidentul de la Smolesk, se pot auzi posibile focuri de armă, la minutele 1:08, 1:17 şi 1:26 ale înregistrării. Cei care filmau au părut speriaţi că se trage asupra lor. Presupusele focuri de armă aduc aminte de circumstanţele morţii, în 1996, a secretarului american al Comerţului, Ron Brown. Acesta se afla la bordul Air Force 2, când avionul s-a prăbuşit în apropierea aeroportului din Dubrovnik, în Croaţia. Imediat au apărut teorii conspiraţioniste potrivit cărora Brown a fost împuşcat în cap după accident. La locul dezastrului nu au fost trimise echipe de salvare, ci o unitate de elită a armatei SUA. Brown era atunci implicat într-un proces de corupţie cu largi ramificaţii. Un membru al echipajului, singurul supravieţuitor al accidentului, a murit la spital din cauza unui traumatism la gât suferit însă după accident, potrivit medicilor.

Teoriile conspiraţioniste sunt puse în legătură cu începerea exploatării de către compania americană ConocoPhillips a unor mari rezerve de gaze naturale recent descoperite în Polonia, pe care Lech Kaczynski ar fi urmat să le folosească ca pe o armă împotriva Gazprom. Este vorba de 1,36 trilioane de metri cubi de gaze de şist, care sporesc cu 47% rezerva de gaze a UE şi ar da o lovitură puternică poziţiei dominante a Gazprom pe piaţa europeană. Rezervele ar putea asigura consumul intern al Poloniei pe 100 de ani, dacă acesta ar rămâne la actualul nivel de 14 miliarde de metri cubi anual.

Gazele de şist au fost puţin exploatate în Europa, din cauza lipsei tehnologiei necesare, însă SUA şi Canada au deja experienţă în acest domeniu. Rusia nu dispune de mijloacele necesare extracţiei acestor gaze, iar la patru zile după moartea preşedintelui Kaczynski, Dmitri Medvedev declara la Washington că “poate faptul că partenerii noştri ametricani au găsit noi rezerve de gaz nu este rău. Aceasta ne va face să acordăm o atenţie mai mare capabilităţilor noastre. Întotdeauna există oficiali care se opun modernizării, nu pentru că sunt rău intenţionaţi, ci pentru că au o mentalitate conservatoare”. 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.