Anticipatele din Olanda au fost câştigate de liberali, promotori ai măsurilor de austeritate, şi extrema dreaptă, susţinătoarea unei cruciade împotriva islamizării. Marii înfrânţi au fost creştin-democraţii, care au cerut prelungirea misiunii în Afganistan, ceea ce a dus la căderea guvernului.
Extrema dreaptă şi liberalii sunt marii învingători ai alegerilor de miercuri din Olanda. Potrivit rezultatelor parţiale, Partidul Liberal condus de Mark Rutte a obţinut 31 de mandate din totalul de 150. Este pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial când liberalii ies învingători din alegeri. Partidul a mizat pe o platformă care propune măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar cu 20 de miliarde de euro, până în 2012. Laburiştii s-au clasat pe locul al doilea, cu 30 de mandate. Analiştii se aşteaptă la un guvern de coaliţie de centru-dreapta, care să-i excludă însă pe extremişti.
Partidul Libertăţii, de extremă dreaptă, a obţinut 24 de mandate, deşi mulţi îl considerau o formaţiune muribundă, care nu avea decât 9 parlamentari în legislativul precedent. Liderul partidului, Geert Wilders, a câştigat pe o platformă antiimigraţie şi promisiunea unei „cruciade împotriva islamizării”. Wilders a tulburat şi apele politicii belgiene, declarând că Olanda nu ar trebui să numească un ambasador în Belgia, ci în Flandra, pentru că Belgia nu este o ţară, ci un proiect care aparţine trecutului. Declaraţiile sale naţionaliste vin în contextul în care şi în Belgia vor fi organizate anticipate în această lună.
Marea dezamăgire a fost furnizată de creştin-democraţii premierului demisionar Jan Peter Balkenende, care au obţinut doar 21 de mandate. Balkenende şi-a anunţat demisia din fruntea partidului. Premierul propusese prelungirea misiunii olandeze în Afganistan, însă partenerii laburişti din coaliţie s-au opus, ceea ce a dus la demisia guvernului şi organizarea anticipatelor.
