Cum lucrează UDMR pentru autonomia „ținutului secuiesc“

În vreme ce atenția opiniei publice s-a concentrat puternic asupra scandalului stârnit de polițistul pedofil sau a conflictului dintre Dragnea şi Tudose și reconfigurările de tabere din PSD, foarte recent formaţiunile politice maghiare au semnat, în speranța că „unirea face puterea“, o declaraţie comună de colaborare pe viitor, în care cuvântul „autonomie“ s-a remarcat ca laitmotiv. S-a vorbit despre trei forme de autonomie care ar trebui discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ. Kelemen Hunor, președintele UDMR, spune că nimic nu este nou sub soare, cere redefinirea statului național și anunță că organizația susține cel mai recent proiect depus în Parlament pentru autonomia „ținutului secuiesc“.

Cotidianul: Ce anume ați luat în calcul atunci când ați decis ca acest moment al Centenarului românesc să fie folosit de UDMR pentru a relansa subiectul referitor la autonomie teritorială?

Kelemen Hunor: Încă de la înființarea UDMR, de acum 28 de ani, aceste deziderate se regăsesc în toate programele politice, deci nu este nimic nou sub soare. Toată lumea cunoaște programul nostru, este un demers public pe care le-am asumat după prăbușirea dictaturii comuniste – și când am fost în opoziție și atunci când ne-am aflat la guvernare.

Anul Centenarului este și anul în care se împlinesc 100 de ani de la promisiunile făcute comunităților etnice prin Proclamația de la Alba Iulia. Dezideratele noastre corespund cu promisiunile făcute acum 100 de ani.

Ați discutat deja cu oficiali români? Dacă nu, cu cine din majoritate aveți planificate discuții?

Nu am discutat, iar dacă este vorba despre dialog, vom iniția discuții cu toate forțele politice din Parlament, nu numai cu reprezentanții coaliției majoritare.

Enumerați rezultatele concrete pe care doriți sa le obțineți.

În primul rând, dorim un dialog sincer între majoritate și minoritatea maghiară. Trebuie să clarificăm de ce crede majoritatea că minoritatea este un pericol și de ce consideră minoritatea că majoritatea românească, de 100 de ani, duce o politică de asimilare, mai mult sau mai puțin asumată. Ar fi un pas enorm în anul Centenarului, dacă măcar o parte dintre promisiunile făcute ar fi respectate.

Care sunt modalitățile viitoare prin care veți acționa pentru a ajunge la rezultatul dorit?

Exclusiv pe calea dialogului, prin argumente clare și instrumente politice parlamentare.

Deja știți că în Constituție se prevede foarte clar faptul că România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. De ce, atunci, autonomie teritorială?

Niciodată nu am contestat caracterul suveran și nici independența, caracterul unitar și indivizibil al statului român. Referitor la sintagma de stat național, noi am spus că realitatea din teren arată că România este un stat cu mai multe etnii. Sigur, o clarificare a statului național este oricând binevenită. Autonomia teritorială nu înseamnă un stat mai puțin suveran, mai puțin independent, mai puțin unitar, mai puțin indivizibil. Și vă dau un exemplu concret: Italia și, în cadrul Italiei, Tirolul de Sud.

Această clamată autonomie teritorială este sau nu un prim pas pentru declararea independenţei unui „ținut“, „stat“ sau a unei „regiuni“ care să ceară unirea/alipirea la Ungaria?

Nu, nici vorbă. Autonomia nu înseamnă independență.

Ce înțelegeți prin „codificare“ legislativă, termen neuzitat în România până acum? Ce anume vă propuneți să „codificați“ și cum anume?

Codificare înseamnă legiferare. Orice text de lege înseamnă un cod și în acest sens am folosit și folosesc noțiunea de codificare. Ceea ce am propus sunt legi, în contextul respectării promisiunilor de la Alba Iulia.

Care sunt rațiunile pentru care UDMR, un conglomerat neradicalizat, a decis să se alieze cu formațiuni radicale ale minorității maghiare?

Dezideratul despre care vorbim cuprinde diferite forme instituționale pentru păstrarea identității etnice, culturale și religioase, însă nu sunt nici radicale, neradicale, ci, pur și simplu, sunt acele forme prin care noi credem că această comunitate a noastră va reuși să își păstreze valorile identitare.

Kulcsár-Terza József-György a depus pe data de 22 decembrie 2017 un proiect de autonomie teritorială a Ținutului Secuiesc. Acest deputat este președintele organizației Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM), cunoscut pentru pozițiile sale radicale privind autonomia. „Ținutul Secuiesc există, a existat și va exista. Niciodată n-o să fim slugi pe pământul nostru natal“, a afirmat Kulcsár-Terza József-György în luna mai 2017, într-o declarație politică făcută chiar în Parlamentul României. UDMR susține sau nu această inițiativă, având în vedere că tocmai ați semnat un protocol (declarație comună) cu PCM?

Acest proiect depus în decembrie de Kulcsar a mai fost depus de diferiți parlamentari ai UDMR, de două ori până acum. Cu toate că proiectul nu este asumat de Uniune, noi, de fiecare dată, am susținut inițiativele prin vot.

O serie de organizaţii maghiare din România beneficiază de un sprijin-record, mai mult de 100 milioane euro din partea guvernului de la Budapesta. Cum comentați, din perspectiva alegerilor din primăvară în Ungaria?

În primul rând, acest sprijin nu are nicio legătură cu alegerile din Ungaria. În al doilea rând, majoritatea subvențiilor merg la biserici, asociații, fundații înființate de Biserică. Ungaria a susținut permanent minoritățile maghiare din diferite țări și aș încuraja și Guvernul României să susțină la fel de puternic comunitățile românești din Valea Timocului, din Ucraina sau din alte țări.

Aflăm că o sumă considerabilă, 810 milioane forinţi (2,5 milioane euro), a primit Fundaţia Mens Sana, finanţatorul Academiei de Hochei pe Gheaţă din Cârţa, localitatea dumneavoastră natală. Din această perspectivă, cum comentați afirmația potrivit căreia suma a fost destinată ca un stimulent pentru dvs., tocmai pentru alierea cu formațiunile radicale și intensificarea solicitărilor de autonomie, inclusiv teritorială?

Nu știu cui aparține afirmația, dar este o prostie imensă.