Printr-o decizie luată cu majoritate de voturi, judecătorii Curţii Constituţionale au declarat ca fiind neconstituţionale o serie de articole din legea de modificare a statutului funcţionarului public iniţiată de actualul guvern. Acesta este al treilea act normativ referitor la statutul funcţionarilor publici care este respins de Curtea Constituţională. În urma deciziei de miercuri a Curţii Constituţionale, un număr de aproximativ de 4.000 de directori din serviciile deconcentrate, puşi în funcţie pe criterii politice de PDL, trebuie să elibereze posturile ce ar urma să fie ocupate de cei care le-au obţinut anterior prin concurs şi care au fost schimbaţi pentru că nu erau membri PDL. Acolo unde posturile sunt vacante trebuie să se organizeze concursuri pentru ocuparea lor, în conformitate cu legea statutului funcţionarului public în varianta nemodificată.
O lege care a provocat greva parlamentară a Opoziţiei
Legea care a fost infirmată de Curtea Constituţională a fost cea care a condus la o premieră în viaţa parlamentară românească: greva de o săptămână a deputaţilor PNL şi PSD. Reamintim, după ce două ordonanţe care de asemenea consfinţeau politizarea funcţiei publice de conducere din serviciile deconcentrate au fost respinse de Curtea Constituţională, guvernul Boc a venit cu un proiect de lege care urma să “repare” elementele de neconstituţionalitate.
Pentru a forţa adoptarea acestui proiect în chiar ultima zi a termenului în care se puteau reface articolele neconstituţionale din ordonanţe, Roberta Anastase şi colegii ei din PDL au introdus ilegal proiectul pe ordinea de zi a plenului, după ce fusese dezbătut într-o şedinţă a comisiei pentru administraţie, la care Opoziţia nici măcar nu a fost anunţată să fie prezentă. Cu toate protestele liderilor deputaţilor PNL şi PSD, pe 1 martie a.c., Roberta Anastase a decis dezbaterea în plen a proiectului, încălcând grav regulamentul.
A fost momentul declanşării grevei parlamentare a deputaţilor PNL şi PSD. Pe 2 martie s-a dat votul final la lege, prin procedura votului cu mâna ridicată, deşi sistemul electronic era în funcţiune. S-a ales această variantă pentru a masca lipsa cvorumului. Deşi în plen nu erau mai mult de 140 de deputaţi din coaliţia majoritară, s-au consemnat 174 de voturi. PDL era interesat de adoptarea proiectului pe 2 martie, pentru că o întârziere de doar o zi ar fi lăsat fără semnătură directorii din deconcentrate puşi în funcţie de guvernul Boc.
Un senator PDL acuză Curtea de implicare politică
Pentru PDL urmează un dezastru în serviciile deconcentrate. O recunosc chiar şi exponenţi ai partidului de guvernământ. Unul dintre aceştia, senatorul PDL Iulian Urban, plusează şi susţine pe blogul său personal – postarea a fost însă remisă mai multor ziarişti – că de fapt judecătorii Curţii au dat o decizie cu implicaţii politice pentru a-i determina pe senatorii PNL, PSD şi UDMR să voteze o lege de organizare a Curţii Constituţionale care să le fie favorabilă. Urban – jurist de profesie – uită însă că de regulă deciziile Curţii nu se comentează şi că atunci când va fi adoptată noua lege de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, partidul său va deţine majoritatea în acest organism.
