Vameşii şi poliţiştii de frontieră de la PTF Moraviţa şi-au nesocotit grav sarcinile permiţând contrabanda cu ţigări, iar modul lor de organizare şi de lucru era cunoscut de toţi cei care tranzitau vama, reciprocitatea „predare-primire” a mitei căpătând o valenţă de „obişnuit cotidian”, potrivit Curţii de Apel Bucureşti.
„Din dovezile administrate până la acest moment, respectiv: procese verbale ale investigatorilor sub acoperire, procese verbale de redare a înregistrărilor audio-video din mediul ambiental efectuate atât de către investigatorii sub acoperire dar şi prin mijloace tehnice, planşele foto, declaraţiile inculpaţilor, rezultă existenţa indiciilor temeinice, din care reiese în mod rezonabil că un observator obiectiv poate trage concluzia comiterii de către inculpaţi a infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi”, notează Curtea de Apel Bucureşti, în motivarea uneia dintre deciziile prin care 15 vameşi şi poliţişti de frontieră de la PTF Moraviţa au fost arestaţi preventiv, informează NewsIn.
Judecătorii au reţinut că lotul de 15 lucrători vamali şi poliţişti de frontieră pentru care au dispus arestarea „au nesocotit grav modul legal şi corect de îndeplinire a sarcinilor ce le reveneau şi au permis efectuarea contrabandei cu ţigări, pretinzând şi primind de la persoanele care tranzitau punctul de frontieră foloase materiale constând în bani”.
Mai mult, arată instanţa, din probele de la dosar reiese că aceştia nu doar că pretindeau foloase materiale (unii în mod direct, în funcţie de locul în care îşi desfăşurau activitatea), dar toţi participau la împărţirea foloaselor obţinute şi pus la punct un mod de organizare minuţios, în obţinerea foloaselor la care participau toţi lucrătorii de poliţie ai PTF, toţi beneficiau de foloasele primite, prin împărţirea acestora, împărţire ce se efectua ierarhic, până la şeful punctului de frontieră. „Modul de organizare şi de lucru, sistemul relaţionat specific existent între inculpaţi, într-o instituţie a statului cu rol de protecţie a frontierelor ţării erau cunoscute de toţi cei care tranzitau vama, rezultând că şi în situaţia în care unele persoane nu aveau sumele cerute, nu erau lăsate să tranziteze până nu ofereau cât se pretindea”, se mai arată în document.
De altfel, încrederea reciprocă a poliţiştilor şi vameşilor că pot acţiona în acest mod era atât de mare, încât nu aveau nicio temere că vor fi prinşi, iar reciprocitatea pretindere-primire căpătase o valenţă de „obişnuit cotidian”, ceea ce poate conduce la constatarea că, în acest caz, deşi fapta reţinută este gravă şi afectează relaţiile sociale ce privesc încrederea în instituţiile statului, comiterea acesteia poate fi (în speţă) asemănătoare infracţiunilor din obicei, mult mai periculoase.
„Existenţa pericolului concret pentru ordinea publică în lăsarea în libertate a inculpaţilor rezultă din natura şi gravitatea ridicată a faptelor, acestea fiind infracţiuni de corupţie care au un impact negativ major în rândul societăţii – nu doar că în activitatea infracţională a fost implicat un număr important de persoane, dar şi prin modul de desfăşurare a activităţii, calitatea inculpaţilor, locul şi scopul comiterii (la un punct de frontieră al ţării şi pentru a facilita contrabanda cu ţigări)”, arată instanţă, cu privire la aprecierea pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a celor 15.
