Șefa Curții de Apel: „Justiția a trecut de la câmp tactic la o arenă”

Principalele declarații:

• Profesiile noastre – și cea de magistrat, și cea dea jurnalist – sunt animate de aceeași nevoie: de aflare și de promovare a adevărului.
• Mă numesc Raluca Moroșanu, judecător la Secția 1 Penală. Am venit aici să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ceea ce a spus acolo e adevărat. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare. Nu vreau să vă spun în ce situația toxică suntem. O parte din colegii mei sunt de acord cu mine. Nu am fost nici ofițer acoperit, am fost toată viața magistrat și atât. Colegii mei vor știi că nu mint. Dacă pe colegul Laurențiu nu-l cred, măcar să mă creadă pe mine.
• Suntem aici pentru a atrage atenția asupra gravității situației. Astăzi cerem în mod public tuturor organismelor să procedeze la verificarea tuturor acuzțaiilor din această perioadă.
• Președinta CAB explică de ce s-au schimbat completurile de judecată în cazul Marian Vanghelie: „Cea mai gravă mistificare din această serie o reprezintă alegațiile legate de compunerea compeleturilor. Aș începe cu cazul Vanghelie”.
• În cazul Vanghelie, termenul de prescripție s-a îndeplinit în 2017, cu patru ani înainte de înscrierea dosarului la CAB, în 2021.
• Este o manipulare publică orchestrată pentru asmuțirea împotriva judecătorilor. Prescrierea e cauzată de lipsa de acțiune a Legislativului.
• În cazul Bădălău, Curtea de Apel București a salvat dosarul de la prescripție. Dacă se ducea la Tribunalul Giurgiu, ar fi fost constatată nulitatea și reluarea întregii judecăți, dacă se mergea pe soluția lui Laurențiu Beșu.
• Prescripția nu poate fi o cauză de nerespectare a unei prevederi legale. Afirmațiile cum că vinovații sunt scăpați pleacă de la o preconcepție.
• Un alt judecător care atacă mereu e Panioglu Daniela. Credibilitatea unui discurs etic nu se măsoară prin severitatea acuzațiile. Invocă exigențe imorale ridicate, dar Panioglu a lansat acuzații care nu sunt reale. Panioglu și-a cumpărat un apartament cu trei camere în 2011, dar a decontat totuși o chirie de la stat. A făcut inclusiv plângere penală pentru refuzul de a i se deconta chiria. Conduita ilicită nu e doar însușirea veroasă a banului public. Evidențiem decizia ÎCCJ din 2018 care a stabilit răspunderea pentru agresiuni fizice și verbale asupra colegului de complet. L-a lovit în cap cu dosarul. Nu a soluționat un dosar timp de nouă ani de zile, cu consecința prescripției faptelor. Prejudiciul e de ordinul milioanelor de euro. Aici avem ultimul termen la care a intrat Panioglu în 2022. Doamna Panioglu a fost sancționată disciplinar pentru că a inserat aprecieri care sugerau fapte penale ale unor procurori, depășind limitele sesizării.
• Justiția a trecut de la câmp tactic la o arenă. Singura preocupare e destructurarea puterii judecătorești.
• Cine beneficiază de deligitimarea DNA și Curții de Apel? Sincronizarea nu e accidentală. Atacurile lansate de Laurențiu Beși, declarațiile sub anonimat ale unui procuror apar când DNA finalizează și trimite în judecată dosare grele. Este o concidentă că e implicat un judecător cu trecut în servicii? Este un film artistic cu pretenții de documentar difuzat la televiziunea publică.
• Vedem acțiuni cu ținta haos controlat. CAB este instanța care va trebui să judece dosarele DNA. Astăzi vedem un judecător cu trecut în servicii care lansează acuzații grave bazate pe percepții.

Întrebări:

• Recorder: Am observat că nu ați făcut referire la dosarul care îl privește pe Burci. Puteți să ne spuneți care au fost motivele pentru care conducerea CAB a decis înlocuirea judecătorului Pavel cu un alt judecător?

Dosarul e pe rol, nu putem face comentarii. Ca prinicpiu, schimbările sunt strict legale în raport de normele de reglemntare interioară.

• Recorder: Ne-ați invitat pentru a ne explica cum noi, Recorder, am distorsionat opinia publică. Insist, puteți să ne spuneți care este motivul ca într-un dosar cu risc de prescriere să îl înlocuiți pe judecătorul Pavel?

Este același răspuns.

• În ipoteza în care ați făcut o verificare amănunțită a schimbărilor completurilor de judecată după dezvăluirile Recorder, există astfel de cazuri spectaculoase și cu persoane obișnuite sau se întâmplă doar în cazurile mediatizate?

Sunt mii. Din păcate, asta spun că nu reflectă realitatea. Sunt mii de oameni achitați, după cum sunt mii în penitenciare.

• Veți cere Inspecției Judiciare să verifice toate aceste schimbări de completuri?

Vom solicita tuturor instituțiilor abilitate să facă toate verificările cu privire la toate aspectele sesizate public.

• De ce o pătrime din judecătorii de la CAB sunt delegați și nu ați cerut CSM să organizeze concursuri?

S-au organizat concursuri. Cererea de transfer e opțiunea judecătorului. Delegarea e o instituție reglementată, absolut legală, în baza căreia președintele Curții deleagă judecători în interesul Curții.

• Cazul Vanghelie s-a prescris în 2017. Instanța nu ține cont de decizia CJUE, care a statuat că instanțele naționale trebuie să țină cont de decizia CCR, însă CJUE a spus că instanțele nu trebuie să țină cont de decizia ÎCCJ care mărește prescripția până în 2014. De ce CAB nu ține cont de decizia CJUE?

Judecătorul e independent, CAB nu poate da dispoziție completului cum să soluționeze și de ce directive să țină cont.

• Ați invocat CSAT în cazul domnului Beșu. Nu considerați că prin acest apel validați ideea că sistemul de justiție răspunde altor structuri?

Noi nu putem face astfel de verificări.

Știrea inițială

,,În data de 11.12.2025, la ora 12, la sediul Curţii de Apel Bucureşti din Splaiul Independenţei, nr. 5, sector 4 Bucureşti se va desfăşura o conferinţă extraordinară de presă având ca obiect prezentarea datelor factuale şi informaţiilor relevante privind acuzaţiile formulate în spaţiul public în ultima perioadă”, este anunțul publicat de Curtea de Apel. Acesta vine după ce jurnaliștii Andreea Pocotilă și Mihai Voinea au arătat în documentarul Recorder cum erau schimbate completele de judecată, fără nicio justificare, astfel încât procesul să se reia de zero.

Tactica conducerii Curții de Apel avea ca scop tergiversarea dosarelor, uneori până la prescripția faptelor. Judecătorul Laurențiu Beșu a relatat cum a fost mutat de la Tribunalul Giurgiu la Curtea de Apel, exact când trebuia să dea sentința în dosarul medicului Mircea Beuran, care ulterior a fost achitat. Tot el spune că delegările erau folosite pentru a împiedica anumite sentințe sau pentru a prelungi timpul de judecată.

Fliera CSM, Curtea de Apel

Documentarul descrie tacticile prin care conducerea Curții de Apel a reușit să împiedice nenumărate sentințe în cazul unor personaje cu renume, până la prescripția faptelor. De asemenea, arată legăturile dintre Secția de judecători a CSM și conducerea Curții de Apel prin care cei aflați la vârful justiției se sprijineau și lucrau împreună pentru a tergiversa dosare controversate ce aveau în centru figuri proeminente ale societății românești.

Curtea de Apel a transmis un comunicat a doua zi după publicarea documentarului în care a negat toate acuzațiile și l-a amenințat pe judecătorul Beșu.

Curtea de Apel București, reacție dură

Reprezentanții CAB susțin că declarațiile sale sunt denaturate și contrazise de documente oficiale și proceduri legale clare. Mai mult, Curtea de Apel București vrea să-l ducă pe judecătorul Beșu în fața Inspecției Judiciare.

Potrivit comunicatului, delegarea judecătorului nu a fost prelungită din motive profesionale. Acuzațiile legate de incompatibilități ignoră prevederi legale clare și ridică întrebări serioase privind parcursul său profesional anterior.

Beșu, acuzat că a lucrat la Doi și-un sfert

În plus, comunicatul face referire la informațiile apărute în presă conform cărora Beșu ar fi activat anterior ca ofițer în servicii de informații. Acest lucru ce este interzis prin lege pentru magistrați. Autoritățile solicită clarificări urgente privind statutul său și eventualele incompatibilități legale.

Citiți și: TVR transmite miercuri seară investigația Recorder

„Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI”. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică” susține Curtea de Apel București.

Totodată, comunicatul subliniază că justiția nu se apără prin dezinformare. Curtea de Apel spune că independența justiției  nu trebuie folosită în scopuri personale sau pentru intimidare instituțională. Orice verificare trebuie realizată de instituțiile abilitate, pe baza probelor, nu prin presiune mediatică.

Citiți și: Lia Savonea, prima reacție după documentarul Recorder

Referitor la dosarul penal menționat de judecător, comunicatul precizează că acesta a fost soluționat definitiv, competența instanței fiind stabilită corect și evitând riscul prescripției răspunderii penale.

Judecătorul Laurențiu Beșu, amenințat cu Inspecția Judiciară

În final, instituții precum Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii , Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității sunt chemate să analizeze aceste aspecte. Instituțiile trebuie  să clarifice situația pentru a proteja buna funcționare a justiției și încrederea publică.

„Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare” conchide Curtea de Apel București.