Cuvântul cotidian Vocalize în La Major (38)

În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz -Cuvântul cotidian Vocalize în La Major. Volumul este sub tipar la Editura Junimea din Iaşi.

Cuvântul cotidian sau „Capul fără Trup”: o descoperire terifiantă în vizorul echidistant al presei.

26.2. La RADIO PLUS, patronul, domnul Şchiop, finul primarului din Băltuţan, se încăpăţâna să difuzeze muzică populară optimistă şi să afirme că agitaţia din oraş nu face decât să aducă venituri neaşteptate cetăţenilor urbei. „Nu-i adevărat că trecem printr-o criză: niciodată în lunga sa istorie, oraşul nostru n-a fost atât de prosper!”.

26.3. RADIO MINUS, prin vocea lui Ionescu Videle (Mişa Schultz) asigura „populaţia profund îngrijorată” că „Din păcate este adevărat: ne aflăm cu un picior în prăpastie!”

26.4. La TV 7, domnii Noru şi Macalamba nu s-au mai contrazis ca în paginile INTRANSIGENTULUI, ci s-au completat fără rezerve. În cadrul programului „Ce se mai întâmplă la Băltuţan?”, cei doi au deviat de la intenţia producătorului şi au analizat ecourile tot mai numeroase venite de peste graniţă, arătând că ruperea relaţiilor diplomatice dintre cele două republici surori, Vandana de Sud şi Vandana de Nord, este privită în mod diferit de Marile Puteri, unele văzând în mod limpede oportunităţi în a investi într-un conflict militar, altele fiind îngrijorate pentru soarta investiţiilor lor în Vandana de Sud şi antamând ideea că, dacă tot au plasat atâtea interese acolo, este dreptul lor de a-şi proteja interesele, la nevoie chiar cu preţul unei intervenţii în forţă. TV 7 a beneficiat de o audienţă mare pe tot cuprinsul ţării şi lumea a considerat corecte aprecierile celor doi analişti atât de cunoscuţi.

26.5. RADIO AUTOSTRADA a avut grijă să recomande şoferilor să evite, pe cât posibil marile artere, „în condiţiile date, este mai sigur să circulaţi pe drumuri mai lăturalnice”.

26.6. ŞTIREA ZILEI a relatat din capitală, un material semnat de Marius Lambard, „un pionier al jurnaliştilor care ne ţin la curent cu tot ce se întâmplă”. Fotografiat pe locul unde copiii au dat de capul fără trup agăţat în ramurile sălcilor aplecate asupra râului Băltuţa, în dreptul cartierului Lacosta din importantul nod de cale ferată Băltuţan, Marius Lambard a afirmat că nu a fost pentru prima oară că pe apele molcome au sosit leşuri, dar că oficialităţile au ţinut secret cumplita realitate. De ce? Simplu! Pentru că nu avem voie nicio clipă să uităm nu numai că râul curge în aval de Purdeatown, de unde abia acum s-a aflat că au dispărut mai mulţi oameni, dar, mai grav, râul curge în aval chiar de dincolo de graniţa cu republica soră Vandana de Nord! Aceste „amănunte” nu trebuie să le uităm nicio clipă, chiar dacă unii îşi doresc acest lucru mai mult decât orice. În completarea reportajului, Lambard le oferă onoraţilor cititori un „interviu bombă” pe care a avut norocul să-l ia la Purdeatown, înainte de a reveni în capitală. Este vorba despre o discuţie în exclusivitate cu profesorul Alain Ropport, bunul prieten al atât de misterios dispărutului celebru savant dr. Roman Postdubal. Profesorul a dezvăluit că „nu se va lăsa intimidat de nicio forţă din lume până ce nu va aduce la lumina zilei adevărul în legătură cu atât de faimosul erudit şi a anunţat că dispune deja de date <cu totul surprinzătoare>, date pe care a avut grijă să le pună la loc sigur, întrucât ştie că şi propria sa viaţă este tot mai în pericol. Tot mai în pericol!”

26.7. Şi oficiosul ultranaţionalist NOI s-a bucurat, la rândul său, de contribuţia domnilor Noru şi Macalamba, care s-au contrat într-un punct esenţial: haosul din ţară – „căci în clipa aceasta nimeni nu poate să spună că nu este haos în ţară” – haosul din ţară este provocat de cartelul iudeo-masonic al organizaţiei criminale B.V.V. Block, filiala vandană, aşa cum a pretins domnul Noru sau este produs haosul din ţară de către populaţia venetică ugundă, care ar trebui imediat expulzată, la fel ca şi iudeo-masonii, cum a susţinut domnul Macalamba. Lucrurile sunt clare, a concluzionat interesanta dispută domnul Janos Halliday (comandantul adjunct al Brigăzilor Dreptăţii): toţi trebuie expulzaţi! Nu mai este nicio zi, nicio oră de amânat! Altfel, prea tolerantul popor sudvandan nu va mai putea fi oprit să-şi facă singur dreptate!

26.8. Interesant este că în publicaţia UGUNDA ZBUKY, revista naţionalităţii ugunde, aceiaşi domni Noru şi Macalamba şi-au arătat sincera solidaritate cu poporul ugund, atât de nedrept tratat în Vandana de Sud.

26.9. SPORT TV a transmis Comunicatul Federaţiei de Rugby prin care aceasta a decis amânarea etapelor din toate cele trei divizii naţionale „până la revenirea calmului în ţară”. Au urmat Comunicate asemănătoare şi din partea altor federaţii sportive. Bineînţeles, a venit şi anunţul că „Trofeul Brandemburg”, trofeul tradiţional de bridge, evenimentul cel mai important ce se desfăşoară anual la Băltuţan încă din 1924, nu va mai avea loc. Marea competiţie a fost inaugurată de primarul Stefan D. Plaukenbutensohn, care, folosindu-se de faptul că „Gara Băltuţan a devenit cel mai important nod de cale ferată din ţară”, a mutat Trofeul într-un loc unde se poate ajunge uşor din orice parte a ţării, fără să trebuiască să schimbi trenul. (O vreme, „Trofeul Brandemburg” s-a numit „Trofeul Primarului”, dar, din 1946, o dată cu reluarea sa, după o întrerupere de un an din pricina războiului, s-a revenit la denumirea iniţială. Totuşi, s-a păstrat şi tradiţia ca primarul de Băltuţan să fie patronul celebrei competiţii, care a adunat an de an cei mai titraţi brigişti din ţară şi, începând cu anul 1932, când concursul a devenit internaţional, brigişti de pe toate continentele.) Faptul că ediţia din acest an a fost anulată a reprezentat o lovitură puternică dată primarului, întrucât, aşa cum am arătat, „Trofeul Brandemburg” se asimilează demnităţii primului edil al oraşului. Chiar şi în vremurile cele mai grele, chiar şi în timpul celui de al doilea război mondial, competiţia a avut loc – doar cu excepţia anului 1944. Semnificativ este că în sentinţa dată primarului de Băltuţan de atunci s-a decis pedeapsa nu numai pentru colaboraţionism, crime de război, crime împotriva umanităţii, delapidare în formă continuată, ci şi „lipsirea comunităţii băltuţane de simbolul ei tradiţional: neorganizarea <Trofeului Brandemburg>, numit şi <Trofeul Primarului>”. Da, nici cea de a doua anulare a competiţiei nu a putut fi resimţită altfel decât ca o mare lovitură dată primarului în exerciţiu, domnul Rubin S. Spar. (Desigur, preşedintele grupului de opoziţie A.C.S.N.P. Alianţa Conservator Social Naţional Populară, domnul Dr. Pop de Popa, n-a lăsat să treacă neobservată această „gravă culpă a puterii actuale”, arătând de la tribuna Parlamentului că „Un caz de drept penal muşamalizat, cum este cazul <Capul fără Trup>, devenit de o sinistră celebritate în toată lumea, poate distruge nu numai încrederea în organele statului, dar şi tradiţiile seculare ale unui trai confortabil, modificând, astfel, obiceiurile, cutumele, întregul mod de viaţă. Modificări ce nu sunt în niciun caz benefice! Din păcate, modificări malefice nu numai pentru băltuţani, ci simţindu-se pe arii tot mai largi ce cuprind întreaga noastră patrie!”.) Cu acea ocazie, la Sesiunea Extraordinară a Parlamentului, A.C.S.N.P. a prezentat o statistică semnificativă a modului cum este resimţit cazul <Capul fără Trup> în diferitele regiuni ale Vandanei de Sud: cifre de la 34% (interes major) la 83% (spaimă) şi 87,5% (panică). Interesant este că nu regiunea unde a fost găsit fragmentul de cadavru s-a arătat cea mai afectată (45,8%) ci zona de graniţă cu republica soră Vandana de Nord (87,5%).Domnul profesor B. R. Rasmunsen de la Universitatea din Purdeatown a explicat aceste cifre pe înţelesul tuturor, arătând că de obicei „în epicentrul evenimentelor” sentimentele sunt acoperite de avalanşa situaţiilor noi la tot pasul; domnul profesor doctor doctor honoris causa Julius Zimberlan a motivat rezultatele acestea prin modificările fiziologice ce apar în mod curent în situaţiile de criză, modificări fiziologice ce pot fi diferite de la individ la individ; domnul Michael Blauspirtzan, Membru Corespondent al Academiei, a contestat cifrele, cerând ca o asemenea anchetă să fie obiectivă şi nu influenţată de interese partizane: „Se vede de la o poştă imixtiunea politicului!” a spus el. Diferitele instituţii de presă au preluat aceste precizări, fiind de acord cu unele şi delimitându-se de altele.