Aș fi scris pe alt ton decât a făcut-o Alina Mungiu-Pippidi, dar asta nu înseamnă că, pe fond, autoarea care a scandalizat încă o dată nu are dreptate.
Că ne place ori nu, că avem ori nu curajul de a recunoaște public, așa cum există lumpenelite, există și lumpendiasporeni. Important rămâne să fim atenți cui și pe ce temei aplicăm diagnosticele de rigoare.
Unul dintre scandazații cei mai vehemenți ai zilei de azi este campionul haimanalâcului politic – Vladimir Tismăneanu. De pe un piedestal de chirpici o ia la tocat, ex-cathedra, pe rău-făcătoarea Mungiu-Pippidi.
Numai că, în 2012, când Bucureștiul fierbea împotriva guvernanților care-l stipendiau pe Tismăneanu în fel și chip, acest închipuit profesor de morală, învăluit într-o togă marca Maxima Moralia, îi numea pe cei revoltați „pegră“:
„Mihail Neamțu are dreptate: a ieșit la iveală în București, de-a lungul ultimelor zile și nopți, acel fond primar și agresiv care fierbe dedesubtul aparenței de calmă și senină civilitate. Ceea ce considerăm de la sine înțeles devine subit îndoielnic. Nu e în fond ceva nou. O știm de la Sigmund Freud, există un instinct distructiv, agresiv, bestial dacă vreți, pe care civilizația îl domesticește, îl reprimă, dar nu îl poate anihila. Există frustrări colective, o stare difuză de neliniște, de teamă, de malaise care, în anumite clipe istorice, duce la defulări de masa. În vremuri de criză, aceste sentimente și emoții se radicalizează. Dar, aceste explozii nu se întâmplă ex nihilo, există antreprenorii urii și resentimentului social, demagogii de serviciu și negustorii de slogane. Pegra nu se mobilizează de la sine. Niciun pogrom în istorie nu a avut loc în chip cu desăvârșire spontan“.
Alții îi numeau „viermi“ pe manifestanți, care nici nu erau cu toții suporteri ai PSD.
Teodor Baconschi, în acel moment prim-vicepreședinte al PDL, transmitea națiunii că, „În acest an, alegerea o va face România care muncește, nu mahalaua violentă și ineptă.“ (…)
Haida-de!
DORIN TUDORAN
Si pe Volodea il bagam in seama?Prea mult!