Creșterea salariului minim pe economie poate destabiliza mediul privat
Managerii locali au avertizat în mai multe rânduri cu privire la pericolele ce pândesc sectorul privat, dacă salariul minim pe economie va fi crescut din pix.
Când folosesc această expresie, antreprenorii se referă la o creștere forțată, care nu e susținută de îmbunătățirea productivității, ci reprezintă doar o mișcare politică ce va genera instabilitate în rândul firmelor, pentru că presupune o mărire a bugetelor de salarii pe care multe firme nu și-o pot permite.
Efectul imediat anunțat de firme? Concedieri, dar și o posibilă creștere a numărului de falimente și insolvențe. Confruntându-se cu recente modificări fiscale, înfruntând la rândul lor inflația și fiind nevoite să susțină salarii mai mari fără să aibă parte de măsuri predictibile, firmele s-ar putea vedea nevoite să pună lacătul pe ușă.
„Mediul privat nu mai poate absorbi noi costuri suplimentare, iar o creștere a salariului minim ar afecta chiar salariații cu venituri mici, prin reducerea oportunităților de angajare și presiuni suplimentare asupra costurilor companiilor”, avertizează Concordia, federația patronală care reunește 3.900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin ce au o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați.
Concordia cere înghețarea salariului minim la nivelul actual
Concordia solicită, așadar, înghețarea salariului minim pe economie la nivelul actual.
„Prioritar este protejarea locurilor de muncă vulnerabile. O nouă creștere a costurilor ar forța companiile din industriile fragile, cu marje mici de profit, să recurgă la concedieri pentru a putea supraviețui”, spun antreprenorii.
De asemenea, managerii locali nu susțin creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2026 și pentru că, spun ei, o astfel de măsură nu va proteja puterea de cumpărare, ci va genera un puseu inflaționist. Astfle, înghețarea ar ajuta la „prevenirea efectelor în lanț care ar amplifica presiunile inflaționiste și ar eroda câștigul real al angajaților”.
În aceeași ordine de idei, spun managerii locali, păstrarea salariului minim la nivelul actual permite atingerea unor obiective critice, precum li mitarea economiei informale: o creștere peste capacitatea de absorbție a pieței ar accelera munca nedeclarată și ar genera pierderi majore pentru bugetul de stat.
Nu în ultimul rând, este vorba și despre protejarea competivității: Exportatorii români sunt deja presați de scăderea cererii internaționale și concurența din piețele externe, dar și despre predictibilitate: stabilizarea costurilor pentru companii într-o perioadă de volatilitate economică și fiscală accentuată.
„Vom putea susține salarii mai mari pe măsură ce România face tranziția către o economie cu valoare adăugată mare și dispune de oameni cu competențele potrivite pentru aceste industrii”, arată organizația.
Așadar, antreprenorii nu refuză această măsură pentru că nu și-ar dori ca angajații să câștige mai bine, ci pentru că o consideră toxică pentru economie. Ar putea duce la pierderea locurilor de muncă și, paradoxal, la noi scumpiri, ceea ce înseamnă că mulți angajați fie ar rămâne șomeri, fie s-ar confrunta cu provocări similare în a-și asigura traiul, din moment ce majorările nu vor acoperi inflația.
…intrebarea este :…De ce refuza Guvernul PSD-PNL-UDMR si USR/rezist sa indexeze pensiile macar cu „rata INFLATIEI”, ca sa nu mai vorbim de promisiunile din campania electorala de un ADAOS de 12,5% incepand cu septembrie 2025 !?.