Muzeul Naţional de Artă al României pregăteşte pentru luna decembrie expoziţia-eveniment „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului”, care prezintă, în premieră, 31 din cele 35 de fragmente de frescă care s-au păstrat până astăzi din ansamblul decoraţiei murale al bisericii Mănăstirii Argeşului.
Ctitorită de Neagoe Basarab (1512-1517), biserica a fost supusă, de-a lungul timpului, mai multor lucrari de restaurare. Forma actuală a fost dată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy şi de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Lucrările de refacere au fost terminate în anul 1885.
Pe lângă imaginile tradiţionale ale iconografiei ortodoxe, este interesant şi portretul votiv, etalat şi el în viitoarea expoziţie, prezentându-i pe Neagoe Basarab şi familia sa. Domnitorul este înfăţişat împreună cu Doamna Despina şi cu cei şase copii ai lor, trei băieţi şi trei fete, grupaţi după vârstă, băieţii de partea tatălui, fetele de partea mamei. Neagoe Basarab şi Doamna Despina susţin biserica pe care o închină Maicii Domnului şi lui Iisus.
Atribuite zugravului Dobromir din Târgovişte, realizate înainte de 1526, frescele au fost extrase din biserică la sfârşitul secolului al XIX-lea, când aceasta a fost restaurată conform principiilor lui André Lecomte du Noüy.
Expoziţia documentează epopeea acestor 31 de fragmente de pictură murală, aflate la capătul unui îndelungat proces de restaurare realizat sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, prof. univ. dr. Dan Mohanu şi lect. univ. dr. Romeo Gheorghiţă.
Alături de aceştia, conservatori, curatori, arhitecţi, artişti multimedia şi specialişti în educaţie muzeală şi-au conjugat eforturile pentru găsirea formulei adecvate de prezentare a acestui preţios tezaur de artă veche românească din epoca lui Neagoe Basarab, într-o scenografie inspirată de imaginea legendarei Mănăstiri a Argeşului ca şantier fără sfârşit, proiect semnat de “AbruptArhitectura”: arh. Cristina Constantin, arh. Mirela Vlăduţă şi arh. Cosmin Pavel.
Cercetarea ce a stat la baza expoziţiei este valorificată prin recursul la tehnologii multimediale integrate sub forma unei reconstituiri virtuale 3D a poziţiilor ocupate de fragmentele de frescă în cadrul ansamblului monumental înainte de extragerea lor, a unui film de prezentare a intervenţiilor de restaurare şi a unei aplicaţii interactive care permite vizionarea copiilor după tablourile votive realizate de pictorul Gheorghe Tattarescu în 1860. Aceste materiale, precum şi promo-ul expoziţiei sunt realizate de “KOTKI visuals” (Dilmana Yordanova, Mikaela Kavdanska şi Larisa Crunţeanu).
Macheta expoziţiei, detaliu
„Privilegiul de a avea aproape toate aceste mărturii şi grija că nu vă vom putea convinge că vă aparţin au fost motoarele care ne-au purtat pe drumul lung al acestui proiect. Aş vrea să cred că întâlnirea din acest an a frescelor cu publicul le va ajuta să supravieţuiască încă 500 de ani”, afirmă Emanuela Cernea, conservator, curator al expoziţiei.
„Timpul petrecut în jurul frescelor de la Argeş a fost un timp bun, câştigat. Ne-a ajutat să înţelegem frescele în desprinderea lor de pe zid, în îndepărtarea de lumina în care au apărut. Înlocuite, alungate, găzduite departe, rănite, oblojite, îngrijite, frescele se pregătesc să mărturisească. Întâlnirea cu ele regăseşte momentul febril al facerii lor, învecinat cu grija şi truda restaurării”, consideră arhitectul Cristina Constantin, scenograf al expoziţiei.
Iar Dilmana Yordanova apreciază: „În general, proiectele iniţiate de «KOTKI visuals» sau cele în care am fost implicate privesc spre viitor. Unul dintre motive este, bineînţeles, şi faptul că lucrăm cu interacţiunea între tehnologie şi artă. Invitaţia Muzeului Naţional de Artă să facem parte dintr-un proiect dedicat lui Neagoe Basarab şi frescelor Mănăstirii Argeşului din secolul XVI a fost ceva cu totul diferit şi fascinant. A fost o ocazie interesantă să redescoperim trecutul şi arta medievală, iar discuţiile cu echipa muzeului care coordonează acest proiect au fost adevărate ore de istorie. Şi chiar dacă vorbim de artă sacră, de artă veche, expoziţia va fi inovatoare, emoţionantă, cu folosirea în mod inteligent a tehnologiilor noi”.
”Este uimitor cât de multe lucruri noi continuăm să descoperim despre unul dintre cei mai cunoscuţi domni români, Neagoe Basarab”, mărturiseşte dr. Marian Coman, istoric, autorul unuia dintre studiile introductive din catalogul expoziţiei.
Muzeul Naţional de Artă al României mulţumeşte instituţiilor partenere – Muzeul Naţional de Istorie a României, care a împrumutat două fresce, şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, care a împrumutat planuri, relevee şi fotografii din perioada restaurării Mănăstirii Argeşului -, precum şi Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului pentru concursul acordat în documentarea acestei expoziţii.
