Deficitul bugetar, tot mai alarmant

Veniturile, creștere susținută de impozite și fonduri europene

Veniturile totale ale bugetului au ajuns la 310,5 miliarde lei, înregistrând o creștere de 12,7% față de perioada similară din 2024. Ponderea acestora în PIB a urcat cu 0,74 puncte procentuale. Majorarea a fost susținută de avansul veniturilor curente, în special din impozitul pe salarii și venit, dar și de creșterea sumelor atrase din fonduri europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 30,3 miliarde lei, în creștere cu 21,8%. Această evoluție a fost determinată de avansul impozitului pe dividende, care a urcat cu 84,8% datorită distribuirii de dividende în 2024 și aplicării unei cote de impozit de 8%.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat o valoare de 103,5 miliarde lei, în creștere cu 11,6%, susținute de majorarea fondului de salarii din economie. Un transfer mai mare către Pilonul II de pensii, de 10,9 miliarde lei, a influențat pozitiv această categorie.

Evoluții mixte la alte surse de venituri

Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 10,9%, ajungând la 17,2 miliarde lei, iar cele din TVA au înregistrat o creștere modestă de 3,8%, până la 59,3 miliarde lei, pe fondul rambursărilor mai mari și al unei dinamici temperate a cifrei de afaceri. Accizele au adus 22 miliarde lei, cu 11,9% mai mult, în special din produse energetice și tutun.

Veniturile nefiscale au avansat cu 7,7%, susținute de recuperarea unor ajutoare de stat, iar sumele rambursate de UE în contul plăților efectuate au crescut cu 30,9%, până la 25 miliarde lei.

Cheltuielile, impulsionate de pensii și investiții

Cheltuielile bugetului general consolidat au însumat 380,3 miliarde lei, în creștere cu 12,1% față de anul trecut. Exprimate ca pondere în PIB, acestea au urcat de la 19,3% la 20,1%.

Cheltuielile cu asistența socială au înregistrat cea mai mare creștere, de 15,3%, ajungând la 126,6 miliarde lei. Această evoluție a fost determinată de recalcularea pensiilor începând cu septembrie 2024, precum și de compensările pentru facturile la energie electrică și gaze.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 7,6 miliarde lei, iar cele de personal cu 10,1%. Investițiile publice s-au ridicat la 50,4 miliarde lei, în creștere cu 9% față de perioada similară a anului trecut.

Creșterea deficitului a fost determinată de majorarea cheltuielilor publice, în special pentru programe sociale și investiții, în timp ce veniturile bugetare au evoluat sub așteptări din cauza unei încetiniri economice și a colectării fiscale insuficiente.

Impact imediat

Un deficit ridicat poate susține temporar economia prin menținerea investițiilor și a consumului, însă atrage și costuri suplimentare de finanțare. România este nevoită să se împrumute mai mult, ceea ce sporește povara datoriei publice.

Riscuri pe termen lung

Depășirea constantă a pragului european de deficit poate duce la declanșarea unei proceduri de deficit excesiv din partea Uniunii Europene. Totodată, creșterea costurilor de finanțare și presiunile asupra cursului de schimb pot afecta stabilitatea economică și nivelul de trai.