Comerțul internațional cu bunuri al României a continuat să evolueze într-un ritm accelerat în luna ianuarie 2025, dar cu un dezechilibru semnificativ între exporturi și importuri, conform datelor prezentate azi de către Institutul Național de Statistică.
Exporturile au însumat 7.251,9 milioane de euro, înregistrând o creștere modestă de 2,4% față de ianuarie 2024. Însă, importurile au crescut mult mai rapid, cu 10,3%, atingând valoarea de 9.990,5 milioane de euro. Această diferență se reflectă într-un deficit al balanței comerciale care a crescut cu 38,5% față de anul anterior, ajungând la 2.738,6 milioane de euro.
Acest deficit adâncit reprezintă un semnal de alarmă pentru economia românească, având multiple implicații pe termen scurt și lung. În primul rând, un deficit comercial crescut indică faptul că România importă mai mult decât exportă, ceea ce înseamnă că economia locală depinde tot mai mult de produsele și serviciile externe. Deși o parte semnificativă a exporturilor sunt realizate către Uniunea Europeană, iar importurile din aceleași piețe au o pondere similară, raportul continuă să fie defavorabil pentru România.
Impactul deficitului comercial asupra economiei
În timp ce deficitul comercial nu este un fenomen nou, amploarea acestuia ridică întrebări importante despre sustenabilitatea pe termen lung a economiei românești. O creștere constantă a importurilor, în special în sectoare cheie precum combustibilii, mașinile și echipamentele de transport, poate duce la o presiune suplimentară asupra leului românesc. Acest lucru poate favoriza deprecierea monedei naționale, ceea ce ar crește costurile importurilor și, implicit, alimentele și produsele de larg consum pentru cetățeni.
Deficitul comercial reflectă, de asemenea, o dependență din ce în ce mai mare de importuri pentru bunuri esențiale, ceea ce face ca economia românească să fie vulnerabilă la șocuri externe, cum ar fi fluctuațiile prețurilor internaționale la energie, alimente și materii prime. În acest context, România poate deveni mai expusă la crizele economice globale, care pot duce la scumpiri semnificative și instabilitate economică.
Deficitul și sustenabilitatea economică
Pe termen mediu și lung, deficitul comercial poate afecta și echilibrul financiar al statului. Creșterea importurilor și a plăților externe se traduce printr-o creștere a necesității de finanțare a deficitului prin împrumuturi externe sau creșterea datoriilor publice. Acest lucru poate pune presiune pe resursele interne și poate limita capacitatea guvernului de a investi în infrastructură, educație sau sănătate.
Totodată, în pofida creșterii exporturilor, România nu reușește să își reducă suficient importurile, iar acest lucru poate submina dezvoltarea unei industrii autohtone competitive. Este esențial ca autoritățile să promoveze politici economice care să sprijine producția locală și să reducă dependența de importuri, în special în sectoare strategice cum ar fi tehnologia, energia și agricultura.
Cum ne poate afecta deficitul comercial
Pentru cetățeanul român, adâncirea deficitului comercial poate însemna o serie de efecte negative. Creșterea prețurilor la produsele importate, cum ar fi alimentele și carburantul, va afecta puterea de cumpărare. De asemenea, o eventuală depreciere a leului ar putea duce la o creștere generalizată a costurilor de trai, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra gospodăriilor românești, mai ales în contextul unui salariu mediu în continuă ajustare.
În concluzie, deficitul comercial adâncit al României este un semnal de avertizare care subliniază necesitatea unor reforme structurale economice pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă. Dacă nu sunt implementate măsuri pentru sprijinirea producției interne și diversificarea piețelor de export, România riscă să devină din ce în ce mai vulnerabilă în fața volatilității economice globale.
Ha, ha! Ce să urmeză? Ș’ “proioropian” să hii ș’ tot îț’ dai s’ama că urmiază să baje mâna-n pușculița pintru înarmare di uni-or lua bănuț’ pintru penziile șpețiale la iele nauă babornită în capuate visinii…
nimic, nu ne afecteaza la pensiile speciale. Nu se vrea impozitarea progresiva a acestora. Statul pierde 235 milioane, probabil tot noi vom suporta pierderea asta!
Lasa ba ca rezolvam! Dati delta dunarii pentru o treime de datorie.. muntii pentru alta treime si campiile pentru restu! bine ca nu au iesit nationalistii.
ROMANIA STAT CAPTURAT IN 1989. SE BRABUSETE CONTINUUUUUUUU…. PANA LADISPARITIA DE PE HARTA LUMII………DESI LUMEA PLANETARA A PORNIT-INCEPUT CU APARITIA DACILOR …………………DIN DACIA pamant romanesc…………
Fiți siguri că există un plan pentru compensare datorii, preia alta tara datoriile in locul unei părți din Romania! Retur, va fi exact cum s-a întâmplat cu perimetrul atașat la ukraina. Nu mai e mult și vom auzi despre acest troc, poate că cetățenii nu vor fi informați dar acțiunea se va întâmpla până la sfârșitul acestui an.
De ce va vaita-tzi? Tov.Manoli, ales de pe bancile ASE-ului de tov.prof.alogeni ca sa faca parte din noua lor elita a tov. securici Iulian Vlad, dupa ce a distrus economiile amarashtenilor prin devalorizarea leului, mai rau ca tzari in razboi, ex.Afganistan, ascunzand sau dosind 28 tone de aur prin UK, samd, ar trebui sa ish-i dea urgent demisia, ca sigur se va alege shi cu una speciala, nu ashteptand sa dea ortul popii, ca sa ne prosteasca pana la capat. Mamaligarii noshtri s-au saturat de aceshti dinosauri politici, care nu vor decat sa adanceasca Romania in datorii > ca asha vor stapanii lor. Cat despre emanatul YLICI, s-a ambitzionat sa nu dea in primire, ca el doar ashteapta Tank urile lui, ca doar el, mare nomencla turist, nu a intinat CCauzeaua lui. Banci sunt shi in Cishmigiu…
O zi buna.
Con
Tot ce vedem ca se intimpla in Romania se datoreaza claselor politice si guvernelor care nu au stiut sa gestioneze tara .Asa ca votati incontinuare tot aceiasi politicieni care au fost la butoane in acesti 35 de ani ca sa ne mearga si mai bine ca acum !
mostenire, a lui ciolacu I, catre ciolacu II !
Păi, UE nu te mai ajută cu PNRR căci a luat toți bani pentru arme..Intern,.. de vrei protecție americanul iți cere 5 %, rusul rîde in barbă,..De produs nu produci nimic, ci trăiești din jaful resurselor naturale.. transilvane,.. Inteligența și lenea nu te mai lasă la altele,.
ah ce imi place comunitatea europeana. rusia nu imi place.
Las ca mai bagam niste zeci de miliarde in armament (pe care eventual il donam ulterior Ucrainei) si in felul asta o rezolvam si cu deficitu’! Nu-i asa Ciolacule, Bolovane?!
asa este bine ca l-am potcovit pe prorusul kremlin
In 35 de ani de deficit cronic,BNR,guvernele,inepta clasa politica nu au gasit rezolvarea saracirii continue prin comertul ineficient al Romaniei