Luna aceasta, iubitorii de artă s-au putut bucura de cea de a 22-a ediţie a „Salonului de Desen”, manifestare internaţională ce are loc în fiecare primăvară la Paris, şi care a devenit un punct de referinţă în lumea colecţionarilor, dar şi a muzeelor.
Colecţionari, experţi, conservatori, cercetători sau amatori veniţi din toată lumea au invadat şi în acest an Palatul Brogniart, unde au expus 39 de galerii, 20 din Franţa şi 19 din alte ţări. Peste 1.000 de desene vechi, moderne sau contemporane, din şcolile franceză, italiană, engleză sau nordică, au oferit o plajă largă de posibilităţi de achiziţionare.
Lumea desenului are regulile sale, opere de referinţă, un vocabular propriu şi, desigur, legendele sale. Salonul este şi un loc în care „se fac descoperiri şi unde istoria artei face progrese”, graţie ciclului de conferinţe la care participă specialişti din toată lumea pentru a-şi împărtăşi cunoştinţele asupra acestui gen considerat într-o vreme „artă minoră” prin comparaţie cu „marea pictură”.
Maurice Esteve, Litografie în culori
Anul acesta, obişnuiţilor Salonului li s-au alăturat noi negustori de artă străini, ca galeria toscană „Continua”, specializată în desen contemporan, cea elveţiană „Jacques de la Béraudière”, renumită pentru desenele din secolele al XIX-lea şi al XX-lea, „David Lévy & Associés”, care au prezentat în special opere de Miró şi Spillaert.
Invitatul de onoare al ediţiei a fost „Muzeul Bonnat-Helleu” din Bayonne, fondat de Léon Bonnat (1833 – 1922) în 1901, într-un edificiu construit special pentru el. Muzeul este închis pentru public până în 2018 pentru lucrări de renovare şi de extindere. El şi-a îmbogăţit treptat colecţiile prin achiziţii şi donaţii, cum ar fi cele ale lui Antonin Personnaz în 1937 sau Jacques Petithory în 1992 – 1995. Astăzi, muzeul are peste 7.000 de opere de arheologie, bronzuri din colecţiile lui Ludovic al XIV-lea, picturi de Rubens, El Greco, Murillo, Goya, Lawrence, Ingres, Géricault, Degas… sculpturi.
Cabinetul lui de desene, de renume internaţional, numără aproximativ 3.500 de opere de mare calitate, semnate de Leonardo da Vinci, Michelangelo, Rafael, Dürer, Holbein, Rubens, Rembrandt, Poussin, Watteau, Greuze, Ingres, Delacroix…
Theodore Gericault, Generalul Lannes la St Jean d’Acre
Virtuoz al gravurii în pointe sèche, Helleu a fost şi un desenator talentat, preluând de la Watteau tehnica în trei creioane. Pictor al eleganţei, prieten cu Montesquiou şi cu Proust, cu contesa Greffulhe sau cu Anna de Noailles, simbol al artistului monden, el a fost şi un cronicar subtil al vieţii de familie, soţia şi copiii lui devenind modele preferate. O retrospectivă Helleu este menită să pună într-o lumină nouă arta acestui artist.
Potrivit galeristului Bertrand Gautier, unul dintre organizatorii Salonului, citat de presa franceză, acesta oferă „tot ce există mai bun în această artă din secolul al XVI-lea până în veacul al XIX-lea”. Un cocktail „stimulant” care nu reneagă un anume clasicism chiar în desenele moderne sau contemporane.
La Salonul din această primăvară s-au înregistrat mai multe tranzacţii importante, mai ales pentru arta modernă.
Galeria „Applicat-Prazan” a reuşit să vândă toate desenele artistului francez Maurice Estève (1904-2001), etalate, cu un preţ remarcabil, 60.000 de euro fiecare.
Leon Spilliaert, Casino la Ostende
La prima sa participare la Salon, „Didier Aaron et Cie”, specializată în artă modernă, mai ales Dufy, Gleizes şi Signac, şi-a văzut cumpărate numeroase opere la preţuri între 10.000 şi 100.000 de euro.
Simbolismul sfârşitului de secol XIX şi începutului veacului următor a sedus un număr apreciabil de cumpărători în Galeria „Patrick Derom” din Bruxelles. Una dintre piesele de calitate deosebită a fost „Cazinoul din Ostende”, realizată în 1908 de Léon Spilliaert, un peisaj al lagunei noaptea. La „Claire Kunst” a impresionat „Cataclism”, piesă expresionistă de Alfred Kubin.
Vânzarea-far a fost însă o guaşă pe hârtie a pictorului suprarealist Yves Tanguy, intitulată „Fără titlu”, achiziţionată de un colecţionar particular cu 350.000 de euro din Galeria „Zlotowsky”.
Să adăugăm şi faptul că „British Museum” a cumpărat un desen în cărbune de Auguste Clésinger, ginerele lui George Sand, vândut de specialistul în secolul XIX, „Chantal Kiener”.
Piranesi, Studiu de portret
Printre operele de primă mână de la Salon s-au numărat „Bărbat la cafenea” de Juan Gris, „Studiu de câine” de Oudry, studiu pentru „Tânăr oriental” de Girodet, „Familie de satiri în peisaj” de Tiepolo, „Regele Priam rugându-l pe Ahile să-i dea corpul lui Hector” de Füssli. Între moderni s-au detaşat Picasso cu „Două nuduri feminine”, Perrier de Roger de la Fresnaye cu „Natură moartă cu sticlă”, Sonia Delaunay cu „Ritm culoare”, Herbin cu o „Dansatoare” în pur stil cubist.
N-a lipsit nici desenul contemporan, admis la Salon din 2009, cu opere excepţionale, semnate de artişti ca Louise Bourgeois, Lucian Freud, Martial Raysse sau Antony Gormley.
Pentru a favoriza locul desenului în lumea artei contemporane şi a permite artiştilor să-şi continue munca de creaţie, „Fundaţia Daniel& Florence Guerlain” oferă în fiecare an „Premiul desenului contemporan”, ce recompensează „o operă unică pe hârtie sau pe carton, la care s-a folosit creionul, cărbunele, sangvina, cerneala, laviul, guaşa, acuarela pastelul…, inclusiv în colaje şi desen mural, dar excluzând procedeele informatice şi mecanice”.
Fondată în 1996, pe domeniul familial de la Mesnul din Yvelines, „Fundaţia Florence & Daniel Guerlain” a găzduit până acum 25 de expoziţii, conferinţe de artă, ateliere de gravură.
În fiecare an, trei artişti sunt selectaţi pentru concursul pentru acest premiu şi expun în standul Fundaţiei la Salon. În 2013, cei trei au fost Ulla von Brandenburg şi Susan Hefuna din Germania şi Hans Op de Beeck din Belgia.
Lucrarea semnată de Susan Hefuna, recompensată cu Premiul Fundaţiei Guerlaine
Un juriu format din Manuela Alexejew (Germania), Paolo Barillari (Italia), Laurent Dassault (Franţa), Didier Grumbach (Franţa), Dominique Guyot (Franţa), Susan Harris (SUA), Brigitte Peers (Belgia) i-a acordat premiul lui Susan Hefuna, născută la Cairo şi crescută apoi în Germania, unde a studiat la Karlsruhe şi la „Institutul Noilor Media” de la Frankfurt. Acum, artista îşi împarte viaţa între Düsseldorf, Cairo şi New York.
Lucrările ei au fost prezentate anul trecut la „Museum of Arts and Design” de la New York, în expoziţia personală „Vantages”, la „Centrul Internaţional de Arte Grafice” de la de Ljubljana, în expoziţia de grup „Systems and Patterns”, şi la Bienala de la Sydney.
Laureata a primit 15.000 de euro, iar ceilalţi doi artişti selecţionaţi, câte 2.500 de euro. O operă a Susanei Hefuna este oferită de Fundaţie Cabinetului de Grafică al „Muzeului Naţional de Artă Modernă – Centrul Pompidou”, din Paris.
