România se confruntă cu probleme semnificative în gestionarea deșeurilor radioactive, un subiect critic pentru siguranța națională și respectarea angajamentelor internaționale. Nota de fundamentare a unui proiect de Hotărâre elaborat de Ministerul Energiei relevă aspecte care ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea și transparența sistemului actual.
Fonduri insuficiente și neactualizate
Una dintre cele mai mari probleme o reprezintă subfinanțarea sistemului de gestionare a deșeurilor radioactive. Fondurile destinate dezafectării instalațiilor nucleare și depozitării definitive a deșeurilor radioactive sunt constituite prin contribuții anuale, stabilite în baza unei Hotărâri de Guvern din 2007. Nivelul actual al acestor contribuții, calculat la tarife de 0,60 și 1,40 euro/MWh, este evident depășit de realitățile economice și tehnice.
Mai mult, metodele de calcul nu au fost actualizate în raport cu inflația sau alte schimbări macroeconomice, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea acestor fonduri de a acoperi costurile reale. Această situație contravine Directivei 2011/70/Euratom, care impune statelor membre să asigure resurse financiare adecvate pentru gestionarea deșeurilor radioactive.
Lacune legislative și riscuri juridice
România se află în faza a doua a unei proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană pentru nerespectarea unor articole-cheie din Directiva 2011/70/Euratom. Cauza 2018/2018 scoate în evidență deficiențe în transpunerea legislației europene, printre care lipsa unor mecanisme clare pentru actualizarea schemelor de finanțare și pentru asigurarea disponibilității fondurilor la momentul necesar.
Autoritatea Națională pentru Deșeuri Radioactive (ANDR) are obligația de a clarifica aceste aspecte și de a aduce modificări legislative pentru evitarea sancțiunilor. Cu toate acestea, procesul legislativ trenează, iar riscurile asociate acestor întârzieri cresc semnificativ.
Lipsa transparenței și utilizarea defectuoasă a fondurilor
Fondurile constituite pentru gestionarea deșeurilor radioactive trebuie, conform legislației, să fie utilizate exclusiv în scopurile pentru care au fost create. Totuși, documentele oficiale indică un management deficitar al acestor resurse. Lipsa unui cadru clar de monitorizare și raportare a cheltuielilor generează suspiciuni privind transparența procesului.
Mai mult, strategia de investiții menționată în documente nu pare să fi produs rezultatele așteptate. Veniturile generate de dobânzile acumulate din fonduri sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile necesare, ceea ce subliniază necesitatea unei revizuiri urgente a acestui mecanism.
Absența unei strategii pe termen lung
România folosește în prezent combustibil nuclear în ciclu deschis, considerând combustibilul uzat drept deșeu de activitate înaltă. Deși această politică este similară altor țări care utilizează reactoare de tip CANDU, lipsa unor planuri concrete pentru reprocesare sau alte opțiuni pe termen lung reprezintă o vulnerabilitate.
Strategia Națională menționează posibilitatea actualizării politicilor viitoare, dar nu oferă detalii concrete despre modul în care ar putea fi realizată această tranziție. Această lipsă de viziune pe termen lung pune în pericol sustenabilitatea și siguranța gestionării deșeurilor radioactive.
Se depoziteaza pe la mestecanis spun gurile rele, ia intrebati-l pe flutur daca stie ceva!