Deversările de petrol din Golful Mexc au provocat o catastrofă ecologică “poate fără precedent” în istoria Statelor Unite, iar compania britanică British Petroleum (BP) va plăti pentru aceasta, susţine preşedintele american Barack Obama. Acesta s-a deplasat pe coasta de sud, unde ţărmurile statelor Louisiana şi Florida au fost deja afectate de mareea neagră.
Preşedintele american a acuzat în mod repetat BP, temându-se de repetarea scenariului de după uraganul Katrina, când predecesorul său, George W. Bush, a fost acuzat de lipsă de implicare. Obama nu a făcut referire la planul său de a extinde exploatările petroliere maritime. Proiectul a fost promovat de republicani, iar Obama încearcă astfel să-şi asigure susţinerea partidului advers pentru anumite proiecte ale democraţilor. De aceea, Casa Albă a tratat evaziv dezastrul care se profila. “Mă îndoiesc că acesta este primul incident şi mă îndoiesc că va fi ultimul”, a spus purtătorul de cuvânt al lui Obama la trei zile după producerea catastrofei. Ulterior, consilierul pe probleme de mediu al Casei Albe a declarat că proiectul de extindere a exploatării în Golful Mexic poate suferi modificări, la presiunea opiniei publice.
Câte 800.000 de litri de ţiţei se scurg zilnic în Golful Mexic începând de pe 20 aprilie, data la care platforma petrolieră Deepwater Horizon, deţinută de BP, a explodat şi s-a scufundat, provocând moartea a 11 lucrători. Cel mai grav dezastru din SUA a implicat deversarea a 40 de miliarde de litri de ţiţei, după naufragiul petrolierului Exxon Valdez, în Alaska.
Preşedintele companiei britanice, Tony Hayward, a declarat că BP este “absolut responsabilă” pentru îndepărtarea urmelor dezastrului de pe coastele americane. În 1989, Exxon a plătit 2,1 miliarde de dolari pentru eliminarea petei de petrol. Hayward a avertizat însă că BP se pregăteşte şi pentru cel mai rău scenariu, în care ar fi nevoie de până la trei luni pentru a opri “erupţia” puţului subacvatic.
Compania britanică construieşte în acest moment “capace” uriaşe de 70 de tone pentru a acoperi cele trei guri ale puţului. Prima piesă nu poate fi însă instalată mai devreme de duminică. Totodată, roboţi submarini încearcă, până acum fără succes, să închidă valva de siguranţă a puţului, în timp ce BP a început să foreze în apropiere, pentru a reduce presiunea ţiţeiului. Specialiştii se tem de o eventuală rupere a capului puţului, care ar putea duce la scurgeri de ţiţei de până la 16 milioane de litri pe zi.
Vântul puternic a împiedicat atât activitatea de îndiguire a petei de petrol, cu o suprafaţă de 200 de kilometri pătraţi, cât şi zborurile avioanelor cu substanţe folosite la dispersarea stratului de petrol.
